Guvernul a renunţat la programul cu BAE Systems privind achiziţia de servicii şi produse “Suport logistic pe termen lung pentru fregatele T 22 R, Regele Ferdinand şi Regina Maria”. Decizia a fost luată deoarece “cadrul legal nu mai corespunde realităţii”. CSAT a aprobat luna trecută anularea procedurii de achiziţie pentru pachetul de produse şi servicii de suport logistic în termen 20 de zile de la notificarea părţii britanice. Potrivit HG nr. 1883/2004, suportul logistic asigurat de BAE Systems avea durata de 15 ani. Guvernul precizează că activităţile de suport logistic pe termen lung vor fi contractate concomitent cu iniţierea celei de-a doua etape de modernizare a fregatelor.
Achiziţia fregatelor a fost stabilită în 2002. Scopul era dotarea Forţelor Navale Române cu nave complet interoperabile cu navele NATO, dar şi crearea unui parteneriat cu Marea Britanie pe termen lung şi iniţierea programului de suport logistic pentru viitor. Navele au costat 116 milioane de lire sterline, finanţarea fiind făcută prin credite externe garantate guvernamental.
ÎNTÎRZIERE. Acordul era prevăzut cu un program de offset pentru 5 ani, prin care banii cheltuiţi pentru siguranţa naţională trebuie să se întoarcă într-o formă sau alta în economia naţională. Circa 60% din valoarea acestui offset avea ca beneficiar industria de apărare, iar 10%-20% din program era adresat MApN pentru programe de instruire. În cursul vizitei din noiembrie 2007 a ministrului Meleşcanu în Marea Britanie, părţile română şi britanică au constatat că programul de offset era mult rămas în urmă.
Acum vreo doi ani, am găsit întâmplător pe o terasă din Sibiu un fost deportat în Transnistria, ţigan corturar. M-a dus în comunitatea lui şi a rezultat un reportaj halucinant despre cei duşi cu forţa din ordinul mareşalului Ion Antonescu peste Bug. Mi-au relatat inclusiv despre cazuri de canibalism la care se ajunsese din cauza foametei. Săptămâna trecută am ajuns iarăşi printre ţiganii din satele judeţului Sibiu.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. [...]
Dispariţia Mihaelei e foarte diferită, altfel decât celelalte plecări care au săpat adânc în durerea noastră de generaţie. Mi-a dat certitudinea "că numai ea, iubirea, se leagăna fluturând deasupra marginii Universului" şi că uneori oamenii pot fi perfecţi în sentimentele lor şi că timpul, sistemele, cuvintele încep să cadă din înţelesurile lor şi noi rămânem cei adevăraţi.


Bucuresti














