Bucuresti
CĂRĂMIDĂ NOUĂ, DĂ, DOAMNE, SĂ PLOUĂ!
Secetă cruntă
Jurnalul Naţional
Seceta va pune stăpânire pe România încă din luna iunie
Culturile de cereale sunt în pragul dezastrului. Din cauza secetei prognozate pentru următoarele cinci luni, producţiile de cereale vor fi foarte scăzute. Pe lângă lipsa de precipitaţii, cerealele vor avea de suferit şi din cauza invaziei gândacului bălos.
Grindină, secetă şi atacul gândacului bălos! Asta ne aşteaptă în această vară. Previziunile meteorologilor pentru următoarele luni sunt cât se poate de sumbre.
„Lunile iulie şi august vor fi înspăimântătoare, cu temperaturi foarte ridicate şi precipitaţii puţine. Sper din tot sufletul ca prognoza noastră să nu se adeverească. Nu suntem în pragul dezastrului care a fost în 2007, dar ne îndreptăm spre un an secetos, aşa cum a fost în 2000. În Dobrogea, chiar dacă vom avea şi 40 de litri pe metru pătrat, seceta tot se va manifesta. În această regiune avem deficit mare de apă în sol", a averitzat Ion Sandu, preşedintele Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Seceta va pune stăpânire pe ţara noastră încă de luna viitoare, când vom avea parte de temperaturi maxime ce vor ajunge la 35°C.
Cantităţile de precipitaţii vor fi sub minimele normale, cu excepţia regiunilor centrale şi de sud-vest, unde sunt posibile căderi de grindină. Luna lui Cuptor va fi cumplită, cu maxime de peste 35°C şi nopţi tropicale, în care temperatura minimă nu va coborî sub 20°C. La fel de uscat va fi şi august, seceta urmând să se manifeste şi în lunile septembrie şi octombrie. Acest lucru i-a speriat cumplit pe cultivatorii de păioase! Aceştia vor avea lunar o întâlnire cu reprezentanţii ANM, pentru a ştii ce însămânţări trebuie să facă la toamnă.
OFENSIVA GÂNDACILOR BĂLOŞI
Vremea uscată favorizează dezvoltarea insectelor dăunătoare. În judeţul Tulcea există deja o invazie de ploşniţe şi trebuie să ne aşteptăm şi un atac al gândacului bălos. Această insectă va face ravagii în culturile de cereale pe timpul secetei, afectând porumbul! De altfel, chiar şi directorul ANM este de părere că această plantă nu va da rod dacă nu se vor face irigaţii. "Dacă se adevereşte prognoza noastră, porumbul nu va supravieţui! În ultimul deceniu, doar anul 2005 nu a fost unul secetos. Acest lucru trebuie să le dea de gândit celor ce lucrează în agricultură", a punctat Sandu.
"PROBLEMA E SECETA"
Vasluianul Adrian Porumboiu, cel mai mare agricultor din Moldova, nu este speriat de atacul gândacului bălos. "Suntem pregătiţi cu elicopterele pentru a împiedica învazia insectelor dăunătoare. Problema din acest an o reprezintă seceta. Avem cultivate 50.000 de hectare, dar nu avem sisteme de irigaţii pe toată suprafaţa", a declarat Porumboiu.
La fel de speriat este şi Adrian Porumb, inginer la Odovitis Jariştea, societate care se ocupă de culturile de viţă de vie din judeţul Vrancea. "Este crunt la noi. Ultima oară când a plouat nu a fost ploaie, ci doar s-a făcut că plouă. Seceta la viţa de vie începe să se facă simţită abia în luna iulie. Fără ploaie nu se poate face vin. Dacă nu are apă, strugurele nu produce zahăr", a explicat Porumb. Pentru că de la Guvern nu se mai dau bani, în programul anti-grindină nu mai sunt incluse decât acatistele.
MINISTRUL AGRICULTURII: VOM AVEA CALAMITATE!
Semnalele din agricultură sunt din cele mai proaste, ministrul de resort, Ilie Sârbu, aducând deja în discuţie posibilitatea declarării stării de calamitate. Nu de alta, dar peste un milion din cele şapte milioane de hectare cultivate cu cereale în toamnă şi primăvară au fost deja afectate de îngheţ şi secetă. „Din ceea ce s-a centralizat la minister până în dimineaţa aceasta, avem afectate 1-1,054 milioane hectare, unele în proporţie de peste 50%, iar altele sub acest procent. Vom lua legătura cu Institutul Naţional de Meteorologie. Ei sunt cei care pot emite documentaţia, ca să putem declara stare de calamitate. Oricum, vom avea calamitate, pentru că iunie se anunţă cea mai secetoasă lună", a declarat Sârbu.
PAPARUDELE ŞI PUŢURILE SUNT SPERANŢA
Din nefericire, nu putem contracara efectele secetei decât cu ajutorul Paparudelor pentru că sistemul de irigaţii - care la sfârşitul Epocii de Aur acoperea trei milioane de hectare - este astăzi la pământ. La ora actuală se pot iriga numai 500.000 de hectare „cât am putut reabilita până în acest moment", potrivit lui Ilie Sârbu.
Frecţie la picior de lemn. Plus că acest cvasi-inexistent sistem de irigaţii este depăşit din punct de vedere tehnologic, conţinând pompe ruseşti din anii '60-'70, de mare capacitate şi mari consumatoare de energie. „Avem mari pierderi de apă. S-au furat magistralele şi dalele, care trebuia să impermeabilizeze. Am dat o temă la Institutul de proiectări al ANIF, să regândească întregul sistem de irigaţii şi atunci, pe viitor, dacă lucrurile merg bine şi vom avea curaj, să abordăm un nou sistem, sistemul gravitaţional, în locul celui orizontal", a spus Sârbu.
Planurile ministerului prevăd reabilitarea a 1,5 milioane de hectare, pe o perioadă de patru ani, şi finalizarea Canalului Siret-Bărăgan, din care s-au reabilitat doar 11 kilometri până în prezent. Însă până una alta, fermierii ar trebui să se reorienteze şi „să înceapă forarea puţurilor, pentru că e mult mai ieftin şi mai la îndemâna lor".
SECETA, TOT CE MAI LIPSEA ECONOMIEI
Performanţele agriculturii româneşti depind de prognoza meteo. Iar performanţele economiei autohtone sunt strâns legate de recolta agricolă. Ce rezultă de aici? Că un an agricol prost ar putea adânci recesiunea în care economia noastră a intrat din cauza crizei. Cum loveşte seceta în economia naţională? Păi dacă se declară stare de calamitate se vor plăti despăgubiri. Din fonduri bugetare, normal.
De altfel, întrebat dacă vor fi alocate despăgubiri în cazul declanşării stării de calamitate, Sârbu a răspuns că vor fi acordate astfel de fonduri, meţionând că există bani în buget, ele urmând să fie date la timp din fondul special de intervenţie.
Totdată, o recoltă proastă duce la un deficit de alimente şi materie primă pentru industria alimentară, care trebuie acoperit din import, şi la majorări de preţ.
Deşi Ilie Sârbu a explicat că, de exemplu, preţul pâinii nu va creşte în 2009, deoarece este un preţ stabilit pe piaţa europeană, nu avem niciocertitudine că grâul nu se va scumpi pe respectiva piaţă. Totul depinde de cât de bună va fi recolta de cereale în Brazilia, Australia, Rusia sau alte ţări mari producătoare şi cu ce preţuri vor veni acestea pe piaţă. În plus, nu trebuie să uităm că importurile se plătesc în euro, iar dacă euro se apreciază în raport cu leul şi alimentele se vor scumpi. În plus, criza de furaje pentru animale, resimţită în fiecare an secetos, îi determină pe crescători să sacrifice mai multe animale şi să-şi reducă afacerile. Iar procesatorii de carne vor rămâne fără materie primă şi vor creşte importurile.
„Lunile iulie şi august vor fi înspăimântătoare, cu temperaturi foarte ridicate şi precipitaţii puţine. Sper din tot sufletul ca prognoza noastră să nu se adeverească. Nu suntem în pragul dezastrului care a fost în 2007, dar ne îndreptăm spre un an secetos, aşa cum a fost în 2000. În Dobrogea, chiar dacă vom avea şi 40 de litri pe metru pătrat, seceta tot se va manifesta. În această regiune avem deficit mare de apă în sol", a averitzat Ion Sandu, preşedintele Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Seceta va pune stăpânire pe ţara noastră încă de luna viitoare, când vom avea parte de temperaturi maxime ce vor ajunge la 35°C.
Cantităţile de precipitaţii vor fi sub minimele normale, cu excepţia regiunilor centrale şi de sud-vest, unde sunt posibile căderi de grindină. Luna lui Cuptor va fi cumplită, cu maxime de peste 35°C şi nopţi tropicale, în care temperatura minimă nu va coborî sub 20°C. La fel de uscat va fi şi august, seceta urmând să se manifeste şi în lunile septembrie şi octombrie. Acest lucru i-a speriat cumplit pe cultivatorii de păioase! Aceştia vor avea lunar o întâlnire cu reprezentanţii ANM, pentru a ştii ce însămânţări trebuie să facă la toamnă.
OFENSIVA GÂNDACILOR BĂLOŞI
Vremea uscată favorizează dezvoltarea insectelor dăunătoare. În judeţul Tulcea există deja o invazie de ploşniţe şi trebuie să ne aşteptăm şi un atac al gândacului bălos. Această insectă va face ravagii în culturile de cereale pe timpul secetei, afectând porumbul! De altfel, chiar şi directorul ANM este de părere că această plantă nu va da rod dacă nu se vor face irigaţii. "Dacă se adevereşte prognoza noastră, porumbul nu va supravieţui! În ultimul deceniu, doar anul 2005 nu a fost unul secetos. Acest lucru trebuie să le dea de gândit celor ce lucrează în agricultură", a punctat Sandu.
"PROBLEMA E SECETA"
Vasluianul Adrian Porumboiu, cel mai mare agricultor din Moldova, nu este speriat de atacul gândacului bălos. "Suntem pregătiţi cu elicopterele pentru a împiedica învazia insectelor dăunătoare. Problema din acest an o reprezintă seceta. Avem cultivate 50.000 de hectare, dar nu avem sisteme de irigaţii pe toată suprafaţa", a declarat Porumboiu.
La fel de speriat este şi Adrian Porumb, inginer la Odovitis Jariştea, societate care se ocupă de culturile de viţă de vie din judeţul Vrancea. "Este crunt la noi. Ultima oară când a plouat nu a fost ploaie, ci doar s-a făcut că plouă. Seceta la viţa de vie începe să se facă simţită abia în luna iulie. Fără ploaie nu se poate face vin. Dacă nu are apă, strugurele nu produce zahăr", a explicat Porumb. Pentru că de la Guvern nu se mai dau bani, în programul anti-grindină nu mai sunt incluse decât acatistele.
MINISTRUL AGRICULTURII: VOM AVEA CALAMITATE!
Semnalele din agricultură sunt din cele mai proaste, ministrul de resort, Ilie Sârbu, aducând deja în discuţie posibilitatea declarării stării de calamitate. Nu de alta, dar peste un milion din cele şapte milioane de hectare cultivate cu cereale în toamnă şi primăvară au fost deja afectate de îngheţ şi secetă. „Din ceea ce s-a centralizat la minister până în dimineaţa aceasta, avem afectate 1-1,054 milioane hectare, unele în proporţie de peste 50%, iar altele sub acest procent. Vom lua legătura cu Institutul Naţional de Meteorologie. Ei sunt cei care pot emite documentaţia, ca să putem declara stare de calamitate. Oricum, vom avea calamitate, pentru că iunie se anunţă cea mai secetoasă lună", a declarat Sârbu.
PAPARUDELE ŞI PUŢURILE SUNT SPERANŢA
Din nefericire, nu putem contracara efectele secetei decât cu ajutorul Paparudelor pentru că sistemul de irigaţii - care la sfârşitul Epocii de Aur acoperea trei milioane de hectare - este astăzi la pământ. La ora actuală se pot iriga numai 500.000 de hectare „cât am putut reabilita până în acest moment", potrivit lui Ilie Sârbu.
Frecţie la picior de lemn. Plus că acest cvasi-inexistent sistem de irigaţii este depăşit din punct de vedere tehnologic, conţinând pompe ruseşti din anii '60-'70, de mare capacitate şi mari consumatoare de energie. „Avem mari pierderi de apă. S-au furat magistralele şi dalele, care trebuia să impermeabilizeze. Am dat o temă la Institutul de proiectări al ANIF, să regândească întregul sistem de irigaţii şi atunci, pe viitor, dacă lucrurile merg bine şi vom avea curaj, să abordăm un nou sistem, sistemul gravitaţional, în locul celui orizontal", a spus Sârbu.
Planurile ministerului prevăd reabilitarea a 1,5 milioane de hectare, pe o perioadă de patru ani, şi finalizarea Canalului Siret-Bărăgan, din care s-au reabilitat doar 11 kilometri până în prezent. Însă până una alta, fermierii ar trebui să se reorienteze şi „să înceapă forarea puţurilor, pentru că e mult mai ieftin şi mai la îndemâna lor".
SECETA, TOT CE MAI LIPSEA ECONOMIEI
Performanţele agriculturii româneşti depind de prognoza meteo. Iar performanţele economiei autohtone sunt strâns legate de recolta agricolă. Ce rezultă de aici? Că un an agricol prost ar putea adânci recesiunea în care economia noastră a intrat din cauza crizei. Cum loveşte seceta în economia naţională? Păi dacă se declară stare de calamitate se vor plăti despăgubiri. Din fonduri bugetare, normal.
De altfel, întrebat dacă vor fi alocate despăgubiri în cazul declanşării stării de calamitate, Sârbu a răspuns că vor fi acordate astfel de fonduri, meţionând că există bani în buget, ele urmând să fie date la timp din fondul special de intervenţie.
Totdată, o recoltă proastă duce la un deficit de alimente şi materie primă pentru industria alimentară, care trebuie acoperit din import, şi la majorări de preţ.
Deşi Ilie Sârbu a explicat că, de exemplu, preţul pâinii nu va creşte în 2009, deoarece este un preţ stabilit pe piaţa europeană, nu avem niciocertitudine că grâul nu se va scumpi pe respectiva piaţă. Totul depinde de cât de bună va fi recolta de cereale în Brazilia, Australia, Rusia sau alte ţări mari producătoare şi cu ce preţuri vor veni acestea pe piaţă. În plus, nu trebuie să uităm că importurile se plătesc în euro, iar dacă euro se apreciază în raport cu leul şi alimentele se vor scumpi. În plus, criza de furaje pentru animale, resimţită în fiecare an secetos, îi determină pe crescători să sacrifice mai multe animale şi să-şi reducă afacerile. Iar procesatorii de carne vor rămâne fără materie primă şi vor creşte importurile.
ACUM IN JURNALUL.RO
Au trecut patru luni de când Stelian Caşcaval a fost omorât pe trecerea de pietoni de un şofer grăbit. De atunci, familia sa încearcă să lupte cu un sistem birocratic, croit pe modelul pânzei de paianjen, pentru a i se face dreptate. Timp de patru luni ancheta a stagnat, deoarece nu a fost finalizat raportul de necropsie.
Săptămâna premergătoare comemorării dramaticelor evenimente din 19-20 martie 1990 de la Tîrgu-Mureş s-a transformat într-un prilej pentru diverşi nechemaţi, vorbitori de serviciu pe la diverse televiziuni, să-şi dea cu părerea şi, ceea ce e mai rău, de continuarea unui şir de mizerabile manipulări, interne şi internaţionale, care de două decenii urmăresc culpabilizarea exclusivă a românilor pentru ce s-a întâmplat atunci.
Acum vreo doi ani, am găsit întâmplător pe o terasă din Sibiu un fost deportat în Transnistria, ţigan corturar. M-a dus în comunitatea lui şi a rezultat un reportaj halucinant despre cei duşi cu forţa din ordinul mareşalului Ion Antonescu peste Bug. Mi-au relatat inclusiv despre cazuri de canibalism la care se ajunsese din cauza foametei. Săptămâna trecută am ajuns iarăşi printre ţiganii din satele judeţului Sibiu.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. [...]
Irigatul sa fie obligatoriu.