Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Programul Prima Casă, menit să ajute tinerii şi să relanseze construcţia de locuinţe, nu va reuşi decât să stimuleze vânzarea de apartamente. Cum statul poate garanta numai 16.000-17.000 de locuinţe, impactul social va fi redus, însă va ajuta antreprenorii să-şi vândă apartamentele, consideră Nicolae Noica, fost ministru al MLPAT.
Prima Casă îi ajută mai mult pe dezvoltatorii imobiliari, care stau cu blocurile goale din cauza crizei imobiliare. "Mulţi investitori au construit apartamente şi au rămas cu ele, iar programul îi ajută mai mult pe dezvoltatori decât pe cei care vor să-şi cumpere prima locuinţă. Grav este că aceşti investitori sunt ajutaţi pe bani de la bugetul de stat, deşi practică preţuri de două-trei ori mai mari decât preţul de construcţie", opinează Nicolae Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului (MLPAT). El mai spune că, "dacă s-ar dori să se facă ceva, ar trebui ca preţul să fie ferm şi să nu depăşească 550-750 de euro/mp". Dacă ar coborî preţul la acest nivel, dezvoltatorii ar obţine un profit decent de 10%-15%, dar cei care-şi cumpără o locuinţă ar putea să achiziţioneze cu 60.000 de euro un apartament de 70-80 mp, şi nu o garsonieră de 35-40 mp. Chiar şi ministrul Pogea a recunoscut indirect că marii câştigători ai programului sunt investitorii. "Dezvoltatorii imobiliari ar trebui să se bucure, deoarece piaţa este astăzi blocată. Ei ar trebui să renunţe la o parte din profit şi să dea drumul la piaţă", a declarat Pogea într-o emisiune tv. În aceste condiţii, programul nu va susţine construcţia de locuinţe cu impact în investiţii, ci doar vânzarea de locuinţe.
La actualele preţuri, tinerii care vor dori să achiziţioneze o locuinţă nu vor avea prea multe opţiuni. Dacă împărţim miliardul de euro, suma totală pe care Guvernul o va garanta prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor, la cele 16.000 de locuinţe ce pot fi garantate prin program, rezultă că suma medie garantată pentru o locuinţă va fi de 62.500 de euro. "Ce poţi face cu banii ăştia, fie să cumperi o garsonieră nouă, fie un apartament cu două camere vechi. Lucrurile ar sta cu totul altfel dacă preţurile ar scădea la nivelul de 750 de euro/mp. S-ar putea cumpăra apartamente noi cu trei sau patru camere sau mai multe garsoniere sau apartamente cu două camere", a precizat fostul ministru al MLPAT. Cu toate astea, ministrul Pogea crede că preţurile vor creşte după lansarea programului, pentru că "este logic". Probabil că ministrul se bazează pe logica capitalistă a cererii şi ofertei, însă nu trebuie să scape din vedere că statul poate impune condiţii prin care să forţeze dezvoltatorii, acum la ananghie, să mai lase din preţ dacă vor să intre în program. Desigur, nu-i poate obliga, dar cine ar mai cumpăra o locuinţă la 1.500 de euro/mp, când ar găsi şi la 750 de euro/mp, la un dezvoltator care a intrat în program?
Programul ANL
Poate acest sistem, aşa cum este gândit, să rezolve problema socială şi să relanseze construcţia de locuinţe? "Dacă dorim relansarea construcţiei de locuinţe, trebuie să revenim la singurul program care a fost funcţional, cel al Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL).
În anul 1998 s-au înfiinţat ANL şi o lege a cre-ditului ipotecar, care funcţionează şi azi.
De remarcat că acest sistem oferea şi facilităţi pentru solicitanţii ANL. Cel mai important era preţul, care era ferm şi nu se putea modifica decât dacă inflaţia depăşea nivelul unei rate anuale de 25%. Terenul se punea gratuit la dispoziţie de primării, iar costurile intro-ducerii utilităţilor erau plătite tot de primării. O altă facilitate era avansul minim, care era de cel mult 10%", a declarat Nicolae Noica.
El a adăugat că sistemul a fost abandonat din lipsă de voinţă politică şi a precizat că în 10 ani nu s-au făcut decât 2.500-3.000 de locuinţe prin acest program. El a precizat că, dacă s-ar dori relansarea construcţiilor şi ajutorul tinerilor, sprijinul ar putea fi dat tot prin ANL. "Să se asigure preţul ferm, iar statul să suporte 50% din dobândă, cu condiţia ca băncile acceptate în proiectul ANL să aibă cele mai mici dobânzi."
