Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România va termina în acest an cu o scădere economică de 1,9% dar după ce măsurile dure luate de Guvern în acest an îşi vor face efectul, vom avea o creştere economică de 1,5-2% în 2011, a declarat miercuri Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.
Reprezentantul instituţiei a anunţat şi alte două veşti proaste pentru români: TVA nu va fi redus înapoi de la 24% la 19% în anul viitor, iar salariile bugetarilor nu vor creşte la loc. "Nu credem că este oportun o reducere de taxe. Sistemul fiscal are nevoie de stabilitate şi predictibilitate, cel puţin până în 2011", a spus Franks. "Nu sfătuim ca reducerea de 25% să fie inversată în 2011", a mai spus el.FMI atrage atenţia că autorităţile au câteva hopuri de rezolvat: faza a doua a salarizării unice, reforma pensiilor, absorbţia de fonduri UE, revizuirea programelor de asistenţă socială şi a relaţiilor de muncă. "Un sector public mai suplu permite ca funcţionarii rămaşi să fie plătiţi mai bine", a spus Franks. Totuşi, restructurarea sa nu va proveni în principal din concedieri, ci din neînlocuirea decât a unui funcţionar din şapte care pleacă şi eliminarea posturilor vacante. Abia a treia în enumerare este concedierea şi acestea vor proveni în majoritate din administraţia locală.
A doua fază a salarizării unitare va trebui să fie gata în 2-3 luni şi va fi implementată din 2011. În privinţa pensiilor, reforma "permite oarecare reducere a cheltuielilor publice în viitor şi din ce în ce mai mari pe termen mediu. Fondul de pensii va fi sustenabil pentru generaţiile viitoare", a mai apreciat Jeffrey Franks. "România e un pic întârziată şi trebuie să aceelereze acţiunile în absorbţia de fonduri europene. Acum este momentul, când impactul acestor fonduri este necesar. (...) Se pot absorbi în total 20 de miliarde de euro, cât a primit România în total de la FMI şi UE", a adăugat şi Laurent Moulin, reprezentantul Comisiei Europene. Se mai doreşte o "implementare strictă" a legii responsabilităţii fiscale, împreună cu o strategie fiscală credibilă pe termen mediu.
Dintre lucrurile pe care Guvernul n-ar trebui să le facă se mai află acordarea de subvenţii masive pentru anumite domenii sau întreprinderi şi să nu crească cheltuielile publice pentru acestea pentru că astfel destabilizează piaţa. Practic, reprezentanţii FMI sugerează Executivului să oprească robinetul de bani care se scurge dinspre Romgaz spre sectorul producţiei de îngrăşăminte chimice, unde InterAgro (deţinut de omul de afaceri Ioan Niculae) şi Azomureş primesc anual 100 de milioane de euro din folosirea numai de gaz din producţia internă. Presa a relatat că InterAgro doreşte prelungirea legii privind consumatorii întreruptibili, prin care primeşte aceste facilităţi, şi care expiră în octombrie 2010. Franks a mai indicat că arieratele sunt "o problemă majoră" şi că acestea au crescut până la 1,9-2 miliarde de lei. Din această sumă, jumătate aparţine autorităţilor locale şi jumătate Guvernului. În plus, marea majoritate sunt în sistemul de sănătate.
"O veste bună" a fost catalogată de Franks faptul că şomajul nu a crescut aşa mult cum se estima (1 milion de oameni), "ba chiar a scăzut puţin recent, dar ne aşteptăm să crească iarăşi puţin în trimestrul al treilea din cauza măsurilor luate". Cu toate acestea, şomajul va creşte deoarece Guvernul s-a angajat să concedieze 74.000 de bugetari până la finele acestui an, după ce a dat afară deja 27.000 de salariaţi, şi să renunţe la minimum 15.000 de angajaţi din sectorul public în 2011, potrivit scrisorii de intenţie la acordul cu FMI, citată de Mediafax. "Am atins per total ţinta de deficit bugetar stabilită pentru jumătatea acestui an, în principal datorită controlului strict al cheltuielilor şi reducerii personalului cu circa 27.000" se arată în documentul citat.
FMI recomandă şi "reluarea puternică" a privatizărilor din 2011. "Este multă muncă de făcut pentru reformarea întreprinderilor de stat. La evaluările anterioare am discutat de vânzarea anumitor întreprinderi deţinute de AVAS, ca şi vânzarea unor participaţii minoritare. Recomand puternic autorităţilor române reluarea rapidă în 2011 şi închiderea celor pe pierderi", a mai completat Franks. În privinţa inflaţiei "BNR trebuie să rămână vigilentă". FMI şi UE cred că inflaţia se va situa la 7,5% sau puţin sub la finele acestui an şi că la sfârşitul lui 2011 inflaţia va intra în ţinta BNR de 3%.
Boc anunţă că va creşte salariile automat cu 10% din 2011
La nici două ore după ce Jeffrey Franks a spus că salariile bugetarilor n-ar trebui să revină la nivelurile dinainte, premierul Emil Boc a spus într-un interviu la Radio România Actualităţi că salariile vor creşte cu 10% dacă se elimină cel de-al 13-lea salariu. Ba mai mult, Boc a plusat, spunând că majorarea ar putea fi şi mai mare în funcţie de rezultatul procesului de restructurare. "În 2011, salariile bugetarilor vor creşte în raport cu diminuarea pe care au suferit-o acum, de 25%. Dacă nu se acordă al 13-lea salariu, aşa cum există prevăzut, putem avea din start pentru 2011 o creştere a salariilor, în raport cu cele diminuate, cu 10%. În funcţie de succesul procesului de restructurare, vom putea să avem o creştere a salariilor în medie şi cu mai mult de 10%, şi vom vedea asta la sfârşitul procesului de restructurare", a declarat Emil Boc. Majorarea salariilor este tema favorită atât a lui Adriean Videanu, ministrul Economiei, cât şi a premierului Emil Boc care de câteva zile fac declaraţii conform cărora restructurarea sectorului bugetar crează premizele unei creşteri salariale în 2011. De asemenea, Franks a contrazis toate scenariile apărute în presă din surse PDL cum că se analizează reducerea cotei unice de la 16% la 8-10%.
Rezervele minime la euro nu scad
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis menţinerea rezervelor minime obligatorii pentru creditele în valută la 25% deşi majoritatea analiştilor anticipau reducerea rezervelor de la 25% la 20% pentru creditele în valută pentru stimularea creditării. Băncile au primit undă verde din partea FMI să îşi reducă expunerea din România cu 5%. Jeffrey Franks a declarat că o parte din bănci chiar şi-au "exprimat intenţia de a spori activitatea din România". Franks a mai spus că "băncile străine şi-au respectat în linii mari acordul". Decizia de menţinere a rezervelor minime obligatorii şI exprimarea oficialului FMI sugerează că o parte a băncilor doreşte scoaterea de bani din ţară. Această operaţiune ar destabiliza cursul şi ar afecta ţinta de inflaţie, aducând scumpiri din devalorizarea monedei naţionale. FMI estimează că inflaţia va atinge nivelul de 7,5% datorită majorării TVA. BNR a mai hotărât şi menţinerea dobânzii de politică monetară la minimul istoric de 6,25%, precum şi a ratelor pentru rezervele minime obligatorii aplicabile creditelor în lei la 15%. BNR a scăzut în primele patru şedinţe de politică monetară de la 8% la 6,5%. În acelaşi timp, BNR a comunicat că gestionează "adecvat" lichiditatea din sistemul bancar. După anunţul Guvernului de majorare a TVA de la 19% la 24% BNR a precizat că urmăreşte gestionarea "fermă" a lichidităţii din sistemul bancar.
