Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consorţiul Vinci-Aktor a renunţat la contractul pentru construirea a 55 de kilometri de autostradă pe tronsonul Comarnic - Braşov. Francezii nu au reuşit să obţină finanţare pentru proiectul în valoare de 1,5 miliarde de euro.
"Asocierea franco-elenă Vinci&Aktor a notificat oficial CNADNR că denunţă contractul de parteneriat public privat pentru construirea tonsonului de autostradă Comarnic - Braşov. Asocierea nu a găsit fondurile necesare demarării lucrărilor la timp", ne-a declarat Dorina Tiron, directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).Compania a încheiat în ianuarie primul contract de parteneriat public-privat pentru realizarea tronsonului Comarnic - Braşov, prima autostradă cu taxă din România. Asocierea Vinci-Aktor a avut la dispoziţie 90 de zile pentru a obţine 1,5 miliarde de euro necesare pentru finanţarea lucrărilor. Ruperea contractului nu implică plata de despăgubiri către statul român.
"Reprezentanţii consorţiului au venit săptămâna trecută şi ne-au spus că au probleme foarte mari în a găsi finanţare. Vom face o analiză pentru a afla dacă trebuie să schimbăm ceva la proiect, dacă îl mai facem prin concesiune şi când se va întâmpla acest lucru. Nu putem relua licitaţia, pentru că riscăm să ne lovim de acelaşi lucru: nu există bani pe piaţa internaţională", au declarat surse din minister.
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, preşedintele grupului francez Vinci şi un reprezentant al companiei elene Aktor au semnat, la 18 ianuarie, contractul de concesiune, proiectul având termen de finalizare luna ianuarie 2014. Berceanu a spus în luna ianuarie că Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) este interesată să participe la finanţarea proiectului, însă discuţiile cu privire la finanţarea acestui proiect nu erau demarate nici în luna martie.
83 DE MILIOANE DE EURO PE KILOMETRU
Autostrada Comarnic - Braşov ar fi fost cel mai scump drum din istoria României. După finalizarea lucrărilor, statul ar fi trebuit să plătească în 26 de ani, în total, 4,8 miliarde de euro. Din această sumă, 3,108 miliarde euro reprezentau cheltuieli cu împrumutul principal, 670 milioane euro - cheltuieli cu creditul subordonat, 323 milioane euro - cheltuieli legate de operare şi întreţinere, 584 milioane euro - taxe, impozite şi alte costuri financiare, 146 milioane euro - inflaţia, potrivit MTI.
Suma de 323 de milioane de euro aferentă cheltuielilor legate de operare şi întreţinere reprezintă doar o parte din costul total al acestei activităţi, restul trebuind suportat din taxele de concesiune.
"Sunt doi ani de muncă irosită. Licitaţia se va relua de la zero. M-am aflat în postura fericită de a semna contractul, dar din păcate nu l-am putut duce la capăt"
Dorina Tiron, director CNADNR
