Este secretarul executiv al Partidului Marxist Leninist de orientare comunistă din sudul regiunii canadiene Ontario la doar 27 de ani. Iulian (Julian) Ichim este un romăn născut in Canada. A fost arestat de 39 de ori, lucru pe care il recunoaşte cu nonşalanţă.

In unele oraşe canadiene este considerat persona non-grata. Actualul ministru al Siguranţei Publice din Canada a fost tinţa unui atac al lui Iulian. Fiu de preot şi nepot al unui important deţinut anticomunist, Julian este văzut chiar şi de propria familie ca o ciudăţenie. Este membru al grupului de ajutorare şi sprijin pentru Cuba, mai pe romăneşte, o grupare a marxist-leniniştilor canadieni care il susţin pe Fidel Castro şi regimul comunist al acestuia. De altfel, a fost văzut des in compania diplomaţilor cubanezi din Canada, iar ambasadorul lui Fidel Castro l-a vizitat acasă in mai multe rănduri.

Voluntar. Recunoaşte că este un adept al regimului comunist cubanez. Mai recunoaşte şi că merge des la Havana, mai precis, de 18 ori pănă in prezent. Nu merge numai pentru intruniri cu comuniştii cubani, dar şi pentru a munci ca voluntar. Spune că s-a incris chiar intr-o cooperativă agricolă pentru a strănge trestie de zahăr, principala resursă de supravieţuire a regimului comunist. Nu vrea insă să spună prea multe despre vizitele sale in Cuba. Vrea, in schimb, să imi dea cadou nişte casete video cu uriaşele manifestări comuniste din Cuba şi cu discursurile interminabile ale lui Fidel. Un set de două inregistrări propagandistice difuzate de regimul comunist de la Havana susţinătorilor săi din intreaga lume.

Urmaşul. La mitingurile antiglobaliste din Canada, Julian Ichim este intotdeauna prezent. Unele le organizează chiar el. Spune că se consideră urmaşul lui Che Guevara, laudă comunismul cuban şi chinez. Vorbeşte insă mai puţin frumos despre Rusia. Pe Ceauşescu il consideră un personaj tragic care a fost inlăturat de la putere de Banca Mondială. Are propriile versiuni ale istoriei. De exemplu, despre revoluţia bolşevică din 1917 spune că, de fapt, a fost o agresiune a Occidentului, inclusiv a Canadei, impotriva comuniştilor şi a dat sprijin ruşilor albi pentru a organiza contrarevoluţia. Julian este unul dintre personajele aflate pe lista neagră a poliţiei şi a serviciilor secrete canadiene. Peste tot unde este un miting anticapitalist sau antiglobalizare, el apare imediat cu şapca sa tip Che Guevara.

Fiu de preot

Julian este fiu de preot, tatăl său, Dumitru Ichim, fiind preot la Kitchener. Unchiul său a fost Zahu Pană, unul din deţinuţii politici din timpul comunismului. Pană a fost cel care a memorat in inchisori poeziile anticomuniste realizate de deţinuţi şi, după ce a fost eliberat şi a plecat in Statele Unite, a publicat volumul "Poezii de inchisori, radiografie poetică a universului concreţionar comunist". Tatăl său spune că şi-a lăsat cei şase copii să-şi aleagă singuri opţiunile politice. De altfel, ceilalţi fac parte din principalele două partide canadiene. Preotul recunoaşte că nu este de acord cu opţiunile fiului, dar spune că probabil acest lucru se datorează faptului că acesta s-a născut in Canada şi că nu a trăit in Romănia comunistă. Preotul Ichim, trebuie precizat, a avut mai multe luări de poziţie in perioada comunistă, in care a acuzat lipsa libertăţii credinţei in Romănia. De altfel, preotul Ichim este una dintre personalităţile recunoscute ale emigraţiei romăneşti. A studiat la celebra Universitate Princeton şi este considerat unul din cei mai importanţi poeţi de haiku. Julian nu il place doar pe Fidel. Un an a stat in China comunistă, unde spune că a predat engleza şi a avut intruniri cu tovarăşii săi comunişti chinezi. De altfel, are acasă un mic bust in bronz al lui Mao Tze Dung şi monedele cu chipul celui care a pus la cale revoluţia culturală chineză, modelul importat in Romănia de Ceauşescu, imbunătăţit, ce-i drept, şi cu experienţa nord-coreeană a fostului dictator comunist romăn. A fost şi in Venezuela tovarăşului lui Fidel, Hugo Chavez. Spune că a participat la Caracas la o intrunire a tineretului roşu din intreaga lume. Prilej cu care s-a intălnit şi cu principalul consilier al lui Chavez. Nu vrea să dea insă prea multe amănunte.

In straie de musulmană

La Guelph, un oraş din Ontario, Julian este persona non-grata. Motivul? In urmă cu căţiva ani, la un post de radio local care aparţine Partidului Marxist-Leninist a rostit mai multe cuvăntări antiisraeliene şi propalestiniene. Povesteşte insă că a mai ajuns pe acolo. Bineinţeles, explică şi cum: la o intălnire comunistă din Guelph a intrat imbrăcăndu-se

in straie de femeie musulmană, păcălindu-i pe politiştii canadieni. In anul 2000, Julian a ţinut prima pagină a ziarelor canadiene, ştire reluată atunci de presa din intreaga lume, cănd i-a aruncat in faţă actualului ministru al Siguranţei Publice, Stockwell Day, doi litri de ciocolată cu lapte. Şi atunci, şi acum, acesta era membru al Partidului Conservator. Julian explică candid (de fapt, tocmai această candoare este dezarmant de ingrijorătoare) că il considera atunci, ca şi acum, pe acesta un fascist. Un om rău, repetă el, dar nu are prea multe argumente, decăt că conservatorii ar fi dorit să aplice o politică mai aspră pentru  migranţi şi că respectivul ar fi de dreapta, deci opus politicii sale de extremă stănga.