Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statele candidate la aderarea europeană se prezintă extrem de slab, este concluzia unor rapoarte adoptate de Comisia Europeană. Potrivit paginii online a postului Radio Europa Liberă (REFE/RL), imaginea este atât de deprimantă încât, dintre cele nouă state cu aspiraţii europene, doar Croaţia are şanse reale de aderare. În pofida rezultatelor evaluării, comisarul european pentru Extindere, Stefan Fuele, a declarat că extinderea rămâne necesară.
Croaţia, care speră să încheie negocierile de aderare în 2011, nu îndeplineşte în totalitate standardele-cheie, chiar dacă negocierile au ajuns în faza finală. "Comisia consideră că negocierile trebuie încheiate atunci când Croaţia va îndeplini toate obiectivele, în special în domeniul judiciar şi al drepturilor fundamentale, inclusiv lupta împotriva corupţiei", a declarat Fuele. Aceste obiective trebuie atinse, pentru a îndepărta ameninţarea Uniunii de a introduce "mecanisme de verificare" după aderare, similare celor impuse Bulgariei şi României în 2007.
Raportul arată că Macedonia îndeplineşte criteriile politice, dar prezintă o listă de domenii în care mai sunt necesare progrese, precum dialogul între actorii politici, reforma administraţiei publice şi a sistemului judiciar, lupta împotriva corupţiei, libertatea de exprimare şi mediul de afaceri. Principalul obstacol rămâne disputa privind numele său cu Grecia, care se opune deschiderii negocierilor de aderare.
Comisia a propus, marţi, Uniunii să acorde Muntenegrului statutul de ţară candidată la aderare, o etapă de care Albania nu a reuşit să treacă, din cauza problemelor sale politice. Turcia, care are statutul de candidat la aderare, nu a primit nici măcar asigurările primite de ţările din Balcani în 2003 şi reiterate în 2006, dar a fost îndemnată la normalizarea relaţiilor cu Nicosia.
Serbia se află pe drumul cel bun, dar nu îndeplineşte criteriile politice, potrivit raportului, care apreciază că este necesară continuarea reformelor în administraţia publică şi sistemul judiciar, iar crima organizată şi corupţia rămân motive de îngrijorare. Însă Belgradul are două probleme şi mai mari, comentează RFE/RL, referindu-se la "lipsa voinţei de a coopera şi recunoaşte Kosovo" şi "eşecul de a aresta doi criminali de război, căutaţi de TPI".
În afară de lipsa consensului cu privire la viitorul ţării, Constituţia Bosniei-Herţegovina nu respectă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi nu a reuşit să atingă condiţiile pentru a ieşi de sub tutela comunităţii internaţionale. "Bosnia-Herţegovina are nevoie de un Guvern dedicat viitorului european al ţării şi care să accelereze reformele relevante", a subliniat Fuele.
Kosovo, a cărei independenţă nu este recunoscută de cinci state membre ale Uniunii, se află într-o situaţie similară, comisarul insistând asupra intensificării cooperării la nivel regional.
Cea mai "bizară" evaluare din raport, potrivit RFE/RL, vizează Islanda. Principala problemă a ţării, în opinia comisarului european pentru Extindere, este să se asigure că "cetăţenii (săi) sunt informaţi despre consecinţele aderării la UE". (Mediafax)
