La summit-ul special de joi seară, care anunţa mai degrabă o noapte lungă de negocieri din cauza ezitărilor liderilor europeni asupra numirilor pentru cele două funcţii importante ale UE, lucrurile au luat o turnură neaşteptată pe ultima sută de metri. Seara, deciziile s-au luat foarte repede, printr-un surprinzător consens al celor 27 de lideri ai UE. După ce s-au hotărât pe cine să pună preşedinte şi pe cine ministru de Externe, liderii europeni au respirat uşuraţi că au scăpat repede un alt test de stres maxim. Dubla lor alegere nu le dă însă vreun motiv de mândrie. Din contră, multe voci europene, şi nu numai, sunt de părere că UE şi-a ratat prilejul de a-şi întări poziţia pe scena internaţională.

LINIŞTITA LADY ŞI DISCRETUL PREŞEDINTE
Dar stupoarea a fost provocată de numele aproape necunoscute ale celor doi aleşi. Este vorba despre Herman Van Rompuy, fostul premier belgian, care devine astfel primul preşedinte permanent al Consiliului European, o funcţie creată prin noul Tratat de la Lisabona, ce reformează instituţiile europene din perspectiva unei Uniuni lărgite ce îşi aşteaptă noi membri, şi despre baroana Catherine Ashton, din Marea Britanie, care devine Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, cum sunt denumite oficial cele două funcţii.

După alegeri, Van Rompuy a declarat că va fi un "preşedinte discret", având ca priorităţi problemele de mediu şi rata crescută a şomajului în UE. Uniunea "trăieşte vremuri foarte grele", criza financiară şi încălzirea globală "ameninţând însăşi supravieţuirea noastră", dar aceste probleme "pot fi depăşite prin eforturi comune ale tuturor ţărilor" din UE, a declarat Van Rompuy.

La rândul ei, Lady Ashton, al cărei rol va fi mult mai important şi mai "sensibil" decât al preşedintelui, a spus că va duce politica unei "diplomaţii liniştite", adăugând că şi-a construit puternice relaţii externe cât a fost comisar european pentru Comerţ.  

ÎNCÂNTAŢI DE EI ÎNŞIŞI
Der Spiegel scrie că, pe lângă faptul că ambii candidaţi erau necunoscuţi în Europa, Lady Ashton nu era cunoscută până ieri nici în Marea Britanie. Baroana în vârstă de 53 de ani a devenit întâmplător, în 2008, comisar european pentru Comerţ, pentru că de predecesorul ei, Peter Mandelson, Londra avea nevoie disperată ca să salveze guvernul laburist. Despre Van Rompuy, ziarul german scrie că belgianul în vârstă de 62 de ani era deja în declin politic atunci când a fost pus premier interimar, în încercarea de a rezolva criza politică din Belgia.

Cu toate îndoielile la adresa capacităţilor de viitori lideri ai UE, cei doi sunt foarte mulţumiţi de ei înşişi. În special baroana Ashton, care s-a şi înfipt în criticii ei, afirmând că "este cea mai bună persoană pentru această funcţie", că va demonstra acest lucru "în următoarele luni şi în următorii ani" şi că "liderii europeni au fost foarte mulţumiţi de alegerea ei". Van Rompuy a fost mai rezervat şi nu a comentat criticile aduse.

MENTALITĂŢI ÎNVECHITE
Presa germană mai scrie că "toate prejudecăţile despre UE au fost confirmate" prin cele două numiri, în sensul că pentru posturile-cheie din Uniune sunt preferaţi politicieni cât mai şterşi, cvasinecunoscuţi şi slabi, în spatele cărora cei puternici să poată conduce. BBC comentează la rândul său că cei doi au fost aleşi tocmai pentru că UE are nevoie de "politicieni de consens, dar cu experienţă limitată în politica externă". Noul "duet de top" va avea nevoie "să lupte pentru a-şi întări, mai întâi, propria lui personalitate", continuă Der Spiegel, adăugând că "de la Europa se aştepta să capete acum mai multă greutate pe scena internaţională şi să inspire ideea de unitate şi de siguranţă de sine". Or, prin alegerea făcută, aceste obiective au prea puţine şanse să fie îndeplinite.  Dar nu e de mirare ce se întâmplă, pentru că "mentalitatea învechită a liderilor naţionali se află în spatele acestor alegeri", explică publicaţia germană. Prin tradiţie, funcţiile-cheie din UE se acordă numai celor care nu prezintă nici un risc de a-i pune în umbră pe liderii naţionali, iar Bruxellesul a fost întotdeauna "un loc convenabil de parcare" a politicienilor indezirabili.

Totuşi, primele care şi-au frecat mâinile de bucurie pentru "duetul european" ales au fost SUA, care "nu au un partener mai puternic decât Europa în promovarea securităţii şi prosperităţii în lume", după cum s-a exprimat preşedintele Barack Obama.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, n-a putut să spună altceva, decât că "Europa nu putea să facă o alegere mai bună".

Două unelte anonime, fără viziune
Numirea belgianului Herman Van Rompuy şi a britanicei Catherine Ashton, doi anonimi, terni şi fără viziune, a iscat un val de critici.

Franţa şi Germania au insistat asupra desemnării lui Van Rompuy ca preşedinte, deoarece prin acesta vor putea să îşi impună eficient agenda, explica Stratfor. Însă interesul britanic este tocmai de a evita ca, prin intermediul UE, aceste două ţări să se impună global. În Franţa, cotidianul Liberation (stânga) l-a etichetat pe Rompuy drept "preşedinte de decor". "În lipsa numirii unui reprezentant al Noii Europe, cei 27 au reuşit, cel puţin, să desemneze o femeie, dar nici măcar pe cea mai strălucită", adaugă ziarul. "Preşedintele va fi mai curând un organizator, un om de ajutor în cadrul Consiliului sau un lider care va vorbi de la egal la egal cu Barack Obama şi Hu Jintao?", se întreba Le Figaro (centru-dreapta). În Germania, Frankfurter Rundschau scria că UE "şi-a găsit lideri fără sclipire, fără viziune şi, parţial, fără experienţă". "Doi necunoscuţi pe scena europeană şi, mai mult, pe scena internaţională (...) îşi vor asuma reprezentarea celor 27 în lume", comenta cotidianul spaniol El Mundo (centru-dreapta). "Alegerea celor două persoane relativ necunoscute (...) este un subiect de consternare pentru cei care voiau să dea mai multă greutate Europei pe scena mondială", scria cotidianul britanic Financial Times. "Europa a ajuns la fund", a comentat liderul grupului ecologist din Parlamentul European, Daniel Cohn-Bendit. (Mihaela Mătăchiţă)

L-am fi vrut pe Severin
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la finalul reuniunii de la Bruxelles, că România l-ar fi preferat pe Adrian Severin pentru postul de Înalt Reprezentant pentru politică externă al UE, însă lucrurile nu mai puteau fi întoarse în momentul în care socialiştii au ajuns la un consens. "Sigur că noi l-am preferat pe Adrian Severin şi a fost o muncă, dar, în momentul în care prim-miniştrii socialişti au ajuns la un consens privind numele pe care îl propun Consiliului, lucrurile nu mai puteau fi întoarse. Dar de încercat, am încercat", a afirmat Traian Băsescu. Şeful statului a mai spus că s-a discutat şi despre postul de comisar european care ar urma să revină României, dar a precizat că nu face discuţii publice pe acest subiect, pentru că nu vrea ca şansele la un portofoliu bun să fie ratate. El a precizat că audierile în PE pentru comisarii europeni vor avea loc după 10 ianuarie 2010, iar până atunci este un proces complicat de negociere, de creare a echilibrelor în interiorul CE între populari, socialişti. Guvernul Boc l-a nominalizat pe fostul ministru al Agriculturii, Dacian Cioloş, pentru postul de comisar european din partea României. Europarlamentarul PSD Adrian Severin declara, la sfârşitul lunii octombrie, că nu confirmă, dar nici nu infirmă depunerea candidaturii sale, precizând doar că aceasta este "pe masa de discuţie". Anterior, surse din Bruxelles şi Bucureşti, citate de site-ul Euractiv, afirmaseră că Severin se pregăteşte să candideze pentru postul de Înalt Reprezentant al UE pentru Politica Externă. (M.F.M.)