Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reactorul experimental, cu ajutorul căruia cercetătorii încearcă să creeze din nou condiţiile în care a apărut Universul, a fost repornit după o pauză de 14 luni provocată de apariţia unei defecţiuni, ce a avut drept consecinţă eşecul primei încercări. O dată cu noul experiment, ce a fost început vineri noaptea, apare din nou spaima unui eventual accident, în urma căruia Pământul ar putea fi "înghiţit" de o "gaură neagră".
Experimentul - inedit şi cel mai mare din istoria cercetărilor de acest gen - constă în trimiterea a două fascicule de protoni, în sensuri opuse, cu viteză apropiată de cea a luminii, ce urmează să se ciocnească între ele, cu o energie enormă, în interiorul LHC (Large Hadron Collider). Fasciculele sunt formate din "pachete" lungi de un metru fiecare, în care se găsesc miliarde de protoni. Lăsate însă libere, "pachetele" nu pot supravieţui în această formă, pentru că protonii se împrăştie.
Pentru a-i menţine "ordonaţi", LHC produce forţe electrice care "captează" protonii în fascicule. În locul unde cele două fascicule de protoni opuse urmează să se ciocnească se află un imens "detector" ce va "culege" tot ce va rezulta în urma ciocnirii celor două fascicule de protoni, pentru ca apoi cercetătorii să analizeze rezultatul impactului şi să tragă concluziile, scrie BBC.
BOSONUL HIGGS, PARTICULA CRUCIALĂ
"Inelul" principal, unde se va produce ciocnirea, este format din 1.200 de magneţi "superconductori". În noaptea de vineri spre sâmbătă a fost trimis primul fascicul de protoni, care va circula pe întreaga circumferinţă, pe lungimea de 27 de kilometri a reactorului. "E nemaipomenit să vezi din nou cum circulă fasciculul în LHC", a declarat directorul CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară, cu sediul în Geneva, Elveţia), Rolf Heuer. Reactorul dispune de 1.200 de "magneţi bipolari", care sunt aduşi până la temperatura de 1,9 grade Kelvin (- 271 de grade Celsius), când heliul, element chimic ce se găseşte în natură în stare gazoasă, ajunge stare lichidă. Această răcire le permite magneţilor să transmită curentul electric fără nici o rezistenţă şi fără consum mare de energie.
Experimentul cercetătorilor vizează, între altele, să identifice şi "bosonul Higgs", o particulă subatomică, considerată crucială pentru înţelegerea esenţei fenomenului fizic. Această particulă este prezumată că ar exista, însă ea nu a fost descoperită niciodată de nici un cercetător, rămânând până acum doar o simplă teorie, a mai explicat Heuer.
EŞECUL
În experimentul iniţial, cercetătorii au trimis primul fascicul de protoni la data de 10 septembrie 2008, dar după nouă zile, o defecţiune în sistemul electric al reactorului la una dintre legăturile "supermagneţilor" a provocat scurgerea în tunel a unei cantităţi de aproximativ o tonă de heliu lichid. Reactorul a fost oprit pentru reparaţii, fiind nevoie să se înlocuiască 53 de magneţi superconductori şi 200 de conexiuni în reţeaua electrică a reactorului, să se cureţe peste 4 kilometri din interiorul reactorului, pe unde circulă fasciculele de protoni şi să se instaleze un surplus de detectori pentru sistemul de avertizare timpurie în caz de avarie.
De asemenea, inginerii au construit şi un înveliş de gheaţă, cu grosimea de 3 metri, în jurul circumferinţei reactorului, ca o barieră pentru apele subterane. Toate aceste operaţiuni au costat peste 30 milioane de euro.
Reactorul se află într-un tunel circular, cu lungimea de 27 de kilometri, situat la aproximativ 100 de metri sub pământ, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia.
