Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 31 august Republica Moldova va marca 20 de ani de la adoptarea limbii române drept limbă de stat şi trecerea la grafia latină, dar situaţia în domeniul lingvistic rămâne destul de incertă, iar rolul limbii române este trecut pe ultimele planuri de către guvernarea comunistă de la Chişinău, consideră personalităţi notorii de la Chişinău, scriitori, oameni de cultură şi politicieni.
Luni se vor împlini 20 de ani de la adoptarea celebrei legislaţii lingvistice, care recunoaşte şi identitatea limbii vorbite pe ambele maluri ale Prutului. Această perioadă a fost plină de realizări, în acelaşi timp de căutări şi unele eşecuri, a declarat pentru Agerpres scriitorul Ion Hadârcă, vicepreşedinte al primului parlament al Republicii Moldova, deputat din partea Partidului Liberal şi în actualul legislativ. Marile evenimente din august 1989 de la Chişinău, declararea limbii române, trecerea la grafia latină au grăbit şi schimbările politice din România, a declarat Hadârcă.
El împarte cei 20 de ani în două etape. Prima până în anul 2001, marcată de dispoziţia populaţiei de a învăţa normele literare, "perioada de apropiere şi dragoste, cu cărţi de limbă română aduse de peste Prut", ceea ce crea un mediu foarte favorabil şi benefic pentru funcţionarea limbii române. Apoi, potrivit lui Hadârcă, "a urmat regresul", au revenit forţele nostalgice, au început să înlăture specialiştii, instituţiile create. Venirea comuniştilor la putere în 2001 s-a soldat aproape cu totala neglijare a limbii române. Comuniştii niciodată nu au recunoscut limba română, nu au participat la manifestaţiile dedicate acestei sărbători. "Se sărbătoreşte "Limba noastră", ceva fără identitate şi personalitate", a menţionat el.
Hadârcă se declară însă optimist în vederea revenirii la normalitate, după ultimele evoluţii politice din Republica Moldova. "Sper că se va încheia această perioadă de rătăcire şi de interzicere de facto a limbii române. Sper că vom reveni la normalitate. În primul rând, Limba română, va fi sărbătorită aşa cum o merită", a concluzionat el.
În perioada sovietică, mai multe state, printre care Republica Moldova, Ucraina, Belarus riscau să-şi piardă identitatea limbii, de aceea în 1989 s-a decis decretarea limbii române ca limbă de stat şi revenirea la grafia la tină, care a fost interzisă imediat odată cu venirea sovieticilor în anii "40 ai secolului trecut, susţine scriitorul şi filologul Vlad Pohilă.
El însă atrage atenţia asupra indiferenţei create în Republica Moldova în problema limbii vorbite şi estomparea elanului din anii 90. "Problema limbii vorbite a trecut pe plan secund în ultimii ani", menţionează Pohilă, precizând că această situaţie survine din cauza factorului politic şi legislaţiei care păstrează glotonimul de "limbă moldovenească", permite neglijenţa în exprimare şi a decis să ofere limbii ruse rolul de "limbă de comunicare interetnică". Astfel, limba rusă are prioritate deseori în faţa celei române în Republica Moldova, inclusiv în unele instituţii de stat, iar unii tineri, care nu o cunosc nu sunt angajaţi în câmpul muncii, a declarat Pohilă.
Politica de stat promovată de comunişti, după venirea la guvernare, s-a bazat în primul rând pe opoziţia faţă de limba română, consideră şi preşedintele Uniunii Scriitorilor, academicianul Mihai Cimpoi. Potrivit lui, această politică s-a sprijinit pe "două balene mincinoase". Prima - denumirea limbii, pe care ei au numit-o "moldovenească" şi a doua - statalitatea moldovenească.
Lupta pentru afirmarea limbii române continuă şi acum, după două decenii de la declararea ei drept limbă de stat, declară şi primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă. "Aspiraţiile pentru limba română şi alfabetul latin continuă prin dorinţa de integrare europeană, obiectiv asumat în mod clar de noi toţi. Realizarea acestui obiectiv va însemna şi împlinirea idealului nostru naţional", se menţionează într-un mesaj adresat cu ocazia acestei sărbători.
Autorităţile municipale din Chişinău vor organiza mai multe manifestaţii dedicate Zilei Limbii Române, inclusiv deschiderea Salonului Internaţional de Carte, dedicat memoriei lui Grigore Vieru, expoziţii şi concerte dedicate limbii române. Ca de obicei, autorităţile centrale ale statului nu participă la acţiunile dedicate acestui eveniment.
Limba română a dobândit statutul de limbă oficială în Republica Moldova la 31 august 1989, pe fundalul "perestroikăi" din fosta URSS. În timpul perioadei sovietice, populaţiei i s-a impus să vorbească în "limba moldovenească" şi să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991.
Ulterior însă, Mişcarea de Eliberare Naţională a scăzut din intensitate, promotorii limbii române s-au divizat în diferite partide şi grupuri de interese, iar Constituţia din 1994 a statuat drept limbă de stat "limba moldovenească", inclusiv pe fundalul conflictului transnistrean, cauzat - potrivit unor lideri de la Chişinău, dar şi de la Tiraspol şi Moscova - inclusiv de relaţiile prea strânse dintre Republica Moldova şi România şi posibila unire a celor două state, lucru cerut cu insistenţă în acea perioadă de unii politicieni şi o parte a populaţiei de pe ambele maluri ale Prutului.
Şi sărbătoarea "Limba noastră cea română" şi-a pierdut din importanţa pe care o avea la începutul anilor "90, când era considerată la fel de importantă ca Ziua Independenţei. În 2004, după venirea Partidului Comuniştilor la putere, cele două sărbători au fost comasate, instituindu-se "Ziua Republicii".
Potrivit datelor furnizate în urma recensământului populaţiei din 2004, 58,8% din populaţia Republicii Moldova au declarat că vorbesc de obicei în "limba moldovenească", 16,4% în limba română, 16,0% în limba rusă, 3,8% în limba ucraineană, 3,1% în limba găgăuză şi 1,1% în limba bulgară. Datele respective nu spun însă nimic cu privire la numărul persoanelor care nu cunosc limba de stat a Republicii Moldova, însă numărul acestora este mare, în special în centrele raionale şi oraşele mari, precum Chişinău şi Bălţi, ele reprezentând chiar majoritatea populaţiei în zona de sud a Republicii Moldova, unde locuiesc preponderent găgăuzi şi bulgari.
Doi membri ai guvernului de la Chişinău nu vorbesc limba română - ministrul reintegrării Vasilii Şova şi başcanul (conducătorul) Găgăuziei, Mihail Formuzal, în pofida faptul că legislaţia îi obligă să cunoască limba de stat. De asemenea, nu posedă limba de stat mai mulţi şefi ai administraţiei centrale şi locale. O parte dintre deputaţii din Parlamentul de la Chişinău, toţi membri ai fracţiunii comuniste, nu cunosc limba de stat a Republicii Moldova, astfel că pentru ei este asigurată traducerea simultană a lucrărilor Parlamentului.
