Bucuresti
9/11/2009 (Actualizat 20:19)
UE speră să îşi poată alege, săptămâna aceasta, viitorul preşedinte şi noul şef al diplomaţiei, tandemul belgiano-britanic Herman Van Rompuy/David Miliband fiind favorit, dar încă necâştigător, potrivit AFP.
Teoretic, învingătorii vor putea fi desemnaţi de şefii de stat şi de guvern în cursul unui summit prevăzut luna aceasta, probabil joi sau duminică. Dar preşedinţia suedeză a UE doreşte un consens care să evite o apariţie divizată a Europei. Prezenţa tuturor liderilor europeni astăzi, la Berlin, la ceremoniile cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la căderea Zidului, va reprezenta o bună ocazie pentru intense discuţii de culise.
DESCENTRALIZARE
Parlamentul Voivodinei a adoptat, cu două treimi din voturi, ieri dimineaţă, un proiect al guvernului sârb prevăzând descentralizarea puterii centrale pentru această provincie din nordul Serbiei.
Proiectul, care fusese adopotat joi de guvernul central, prevede "o largă autohnomie", dar nu şi "elemente de suveranitate". Problema descentralizării a agitat clasa politică sârbă, unii temându-se de tentaţii separatiste. Documentul urmează a fi aprobat de Parlamentul Serbiei. Voivodina are două milioane de locuitori, din cei 7,5 milioane de locuitori ai Serbiei. Are 25 de minorităţi etnice, cea mai importantă fiind cea maghiară.
Săptămâna premergătoare comemorării dramaticelor evenimente din 19-20 martie 1990 de la Tîrgu-Mureş s-a transformat într-un prilej pentru diverşi nechemaţi, vorbitori de serviciu pe la diverse televiziuni, să-şi dea cu părerea şi, ceea ce e mai rău, de continuarea unui şir de mizerabile manipulări, interne şi internaţionale, care de două decenii urmăresc culpabilizarea exclusivă a românilor pentru ce s-a întâmplat atunci.
Acum vreo doi ani, am găsit întâmplător pe o terasă din Sibiu un fost deportat în Transnistria, ţigan corturar. M-a dus în comunitatea lui şi a rezultat un reportaj halucinant despre cei duşi cu forţa din ordinul mareşalului Ion Antonescu peste Bug. Mi-au relatat inclusiv despre cazuri de canibalism la care se ajunsese din cauza foametei. Săptămâna trecută am ajuns iarăşi printre ţiganii din satele judeţului Sibiu.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. [...]
Dispariţia Mihaelei e foarte diferită, altfel decât celelalte plecări care au săpat adânc în durerea noastră de generaţie. Mi-a dat certitudinea "că numai ea, iubirea, se leagăna fluturând deasupra marginii Universului" şi că uneori oamenii pot fi perfecţi în sentimentele lor şi că timpul, sistemele, cuvintele încep să cadă din înţelesurile lor şi noi rămânem cei adevăraţi.
