VIAŢA CA O PRADÃ ● Cel mai cunoscut parior la loto îşi dezvăluie tactica de joc
Pentru cei mai mulţi dintre noi, Stelian Ogică este prototipul jucătorului la loto. Cu câştiguri, cu pierderi, cu scandaluri răsunătoare, în conştiinţa majorităţii a devenit un personaj. Probabil că nimeni n-o să-i transpună drama sau dramele într-o nuvelă sau o schiţă. Deşi, cu siguranţă, el a îmbrăcat de mult surtucul strâmt şi a trecut prin stările de agonie ale lui Lefter Popescu, principalul personaj din "Două loturi" a lui Caragiale.


Când m-am hotărât să-i iau un interviu lui Ogică am crezut că o să fac un material persiflant, uşor zeflemitor. Îmi construisem în minte scenarii ironizante şi uşurele, gen "Ogică, dă-te prins", "Ogică revine", "Ogică loveşte din nou", "Ogică reâncărcat". Dar n-a fost chiar aşa. În fond, Ogică este un om simplu, fără valenţe extraordinare, fără intuiţii şi clarviziuni care să-l înscăuneze ca rege al jucătorilor la loto. Conjunctura, sistemul, climatul social de la noi ori poate chiar destinul i-au determinat acţiunile şi l-au conturat într-un personaj caragialesc. Ba mărturisesc sincer că în anumite momente avea tragismul şi zbuciumul lăuntric al lui Alexei Karamazov, în faţa căruia îngenunchease cutremurat un călugăr gârbovit de ani, aflat în pragul sfinţeniei. Să faci 2 ani de puşcărie din cauza unui bilet la loterie, să ieşi şi să mai dai câteva lovituri la loto, să suporţi apoi compasiunea sau agresivitatea celor din jur, să inventezi scheme de joc pentru trecătorii care te opresc pe stradă, să fii adulat şi scuipat în acelaşi timp nu e uşor de suportat. De curând, a fost să-şi facă toate analizele. În unanimitate, medicii au recunoscut că este perfect sănătos. La trup...


NOROCOS ŞI GHINIONIST DE MIC. Oricine i-ar pronunţa sau ar auzi pronunţându-i-se numele, i-ar asocia imaginea cu cea a norocosului, dar şi a veşnicului ghinionist parior. Căci jucătorii împătimiţi au un tragism, o aură care fascinează. "Cred că am avut două momente critice în viaţă. O dată, când eram mic era să mă înec, fiind salvat în ultimele secunde. Zece secunde dacă se mai întârzia atunci, nu mai vorbeaţi cu mine astăzi, mă înecam. Al doilea moment a fost când am sărit în Câlniştea, pârâul în care era să mă înec şi prima oară, direct cu capul în nisip, că era apa mică. Am simţit atunci o usturime pe toată coloana vertebrală, căci nu e o fericire să sari de la 3-4 metri în cap. Puteam să îmi rup coloana şi să rămân paralizat pe viaţă. Mai târziu am avut o existenţă destul de tumultoasă, dar, nativ, am fost pregătit să depăşesc toate momentele de cumpănă. Chiar de curând, mi-am făcut vizita medicală şi doctorii au fost miraţi. N-am fumat în viaţa mea o ţigară, n-am băut decât în mod normal şi am mâncat, cât s-a putut, tot timpul sub regim. La 40 de ani, eu zic că fizic stau bine, sunt perfect sănătos, nefiind afectat de vreo boală. Ce e drept, toate mi-au ieşit de mic... sau nu chiar toate. Cea mai mare dorinţă a mea a fost să ajung fotbalist la nivel de echipă naţională. Însă am avut ghinion încă din copilărie. Am ajuns până la echipa naţională olimpică, am jucat la câteva echipe de primă divizie, însă pe la 17-18 ani am început să am probleme la piciorul stâng. Ligamente şi entorse, operaţii, operaţii de menisc, toate astea m-au întors din drumul spre performanţă."


BILETE DE PAPAGAL. Inevitabil, discuţia a atins şi momentul 2001, când Ogică a fost închis doi ani pentru tentativă de înşelăciune. Strălucirea şi parfumul unui milion de dolari a orbit şi a ameţit atunci pe toată lumea. "Eu mai câştigasem de două-trei ori înaintea acerstui blestemat milion de dolari. Arhiva loteriei poate sta mărturie. Însă acel bilet a fost noroc şi ghinion în acelaşi timp. Pentru că, aşa cum am spus, pe acel bilet l-am avut incontestabil eu. Că a fost al meu, am dovedit mai mult decât spp-istul, măcar şi pentru faptul că el n-a venit niciodată la judecată, n-am avut adversar şi ar fi pierdut indiferent cât ar fi fost de ajutat. El a fost tovarăşul meu, a dat în mine, a obţinut biletul, iar serviciile secrete au întocmit un raport de urmărire atât asupra mea, cât şi a lui. Am fost urmăriţi şi monitorizaţi amândoi. S-a făcut dovada că a fost tâlhărie din partea lui şi s-a întocmit un dosar ca atare. În ultimul moment însă, pe 31 ianuarie 2001, am fost chemaţi şi arestaţi practic amândoi, deşi nu e legal permisă chestia asta. În cazul lui, s-ar părea că a fost mai convenabilă soluţia să-l şantajeze cu dosarul întocmit. Dosarul nu s-a pus la dispoziţia instanţei niciodată. Atunci m-au arestat pe mine, întocmindu-mi-se un dosar abuziv, nefondat pe fapte. Am fost judecat pentru tentativă de înşelăciune. Însă în momentul de faţă am reuşit să refac acel dosar de tâlhărie, care îl acuză pe spp-istul Murariu Constantin."


CUM SÅ-ŢI FACI NOROCUL. Şi dacă tot a dat numere sau a gândit scheme pentru taximetrişti ori simpli trecători, Stelian cred că a simţit nevoia (poate ca să scape de insistenţele tuturor) să facă un fel de îndreptar al jucătorului la loto.

"Părerea mea e că nu există cineva care să aibă o intuiţie de sută la sută în ceea ce priveşte un bilet câştigător. La loto, orice număr poate fi consistent sau te poate scoate din joc. Mulţi spun că au fost pe alături, că au trecut la un număr sau două de cele ieşite, că au fost pe aproape. Dar asta este teoria pierzătorului. Nu-i adevărat. Ar exista un cerc, o formă de joc în care ai putea să faci o investiţie de 7-8-10 milioane şi care ţi-ar aduce un câştig sigur de 4-5 milioane. Asta în condiţiile în care ai patru numere. Când ai cinci numere, ţi-aduce un câştig de sute de milioane, iar şase numere milioane de euro. Însă eu nu mai cred în alea şase numere. Dar există o formulă, care din trei-patru încercări e sigură una. De pildă, elimini primele zece şi ultimele cinci numere. Aşadar, rămâne să joci de la 10 la 45, ceea ce înseamnă practic 35 de numere. Atunci, îţi alegi din start două numere, de exemplu 11 şi 12, faci 50 de bileţele pe care le scrii cu aceste numere şi le amesteci cu restul. În condiţia în care ţi-a ieşit un 11 şi un 12 ai şanse mari să mai agăţi încă două-trei care să te ducă la categoria a treia sau a doua. Mai alegi încă două numere şi mai faci încă 30 de bilete, punând de exemplu 21 şi 23. Termini şi cu astea şi mai pui 41 şi 43. Dacă ţi-au ieşit primele două numere din start, atunci sigur îţi creezi posibilitatea de a mai lua uşor încă două-trei numere. Nici această experienţă nu este garantată, dar este mult mai largă şi şansele sunt mult mai mari decât ale unui jucător simplu, care pune la întâmplare."


CÅSNICIE... LOTERIE. Se spune că cine are noroc la cărţi sau la loto nu mai are noroc în dragoste sau invers. El este aproape gata să confirme cu mâna pe inimă vorba asta veche. "Am avut o relaţie până anul trecut de vreo doi ani. Cel puţin un an a fost plăcută şi chiar nu mai câştigam la loto în vremea aia. Se părea că am câştig în dragoste. Dar e o problemă şi cu dragostea. Mi-a fost foarte uşor să cunosc o femeie. Am avut în tinereţe şanse, şi chiar şi în momentul ăsta, să am câteva femei pe zi. Şi vreau să spun că pot face şi o probă pe tema asta. Mi-am dezvoltat acest simţ, desigur, bazându-mă şi pe aspectul fizic. Însă chiar dacă am avut şansa să cunosc uşor o femeie, n-am avut şansa să şi am o relaţie constantă, astfel încât nu mă pot numi un bărbat împlinit şi fericit în dragoste. Mai ales că în marea parte a cazurilor, căsnicia este ca şi loteria.

Femeile pe care le-am cunoscut şi cucerit uşor, la fel de uşor le-am şi pierdut. Probabil că nu m-am concentrat suficient asupra lor, ăsta a fost un defect al meu, căci mereu mi-am zis că vine alta. Acum mi-am făcut o casă lângă Bucureşti, cu o piscină mare, cu un miniteren de fotbal şi o livadă. De acum încolo mi-aş dori foarte mult să am o familie şi să-mi întemeiez o familie şi să am o relaţie model."

Nici nu a terminat bine ce avea de spus, că i-a şi sunat telefonul. Era o fătucă de vreo 21 de ani, din Cluj, care voia să închirieze o cameră la un hotel de lux din Bucureşti ca să-l cunoască mai bine pe Ogică. Dacă întâlnirea urmează să dea roade, înseamnă că, o vreme, n-o să mai auzim de câştigurile lui la loto. Deşi, ca orice jucător împătimit, cu siguranţă se va întoarce la "locul crimei".

 

---

 

Cititi si:

• Frumoşii nebuni ai marilor oraşe
• E Nichita  - Noi nu vrem să fim geniali