Bucuresti
"Pentru propulsie utilizăm apă oxigenată (concentraţie 70%), o soluţie ieftină şi sigură. Costurile sunt de cinci până la zece ori mai mici faţă de alte echipe. Totuşi, fiind vorba despre tehnologie spaţială, aceste costuri nu pot fi suportate integral de ARCA. Avem nevoie de sponsorizări pentru a accelera construcţia rachetelor următoare", a declarat, pentru Jurnalul Naţional, Process Manager la ARCA, Bogdan Sburlea.
Proiectul actual presupune mai multe lansări. Acestea ar fi lansarea în spaţiul cosmic pe o traiectorie suborbitală, lansarea orbitală şi lansarea propriu-zisă spre Lună. În acest moment, românii sunt gata de lansarea suborbitală, ARCA dezvoltând un lansator ieftin, numit HAAS, urmând sa fie lansat dintr-un balon solar. Astfel, masa rachetei poate fi redusă, deoarece lansarea se face de la 14.000 de metri, iar structura rachetei este realizată de ARCA.
"De multe ori apar obstacole care ne forţează să căutăm alte căi de construire a subansamblelor, echipamentelor, şi de organizare logistică. Suntem la a cincea schimbare majoră de design a rachetei purtătoare. Aceste schimbări sunt costisitoare nu numai financiar, ci şi din punct de vedere al timpului şi energiei investite. Soluţia actuală are şansele cele mai mari de succes de până acum."
AUTORIZAŢIE ÎNTÂRZIATĂ
Lansarea se va face din Marea Neagră. "Avem autorizaţiile din partea Aviaţiei Militare şi Marinei Militare, pe care le-am obţinut în 24 de ore, fiind gata să ne pună la dispoziţie mijloacele necesare. Le mulţumim pentru răspunsul favorabil. Principala problemă de care continuăm să ne lovim este obţinerea autorizaţiei de lansare din partea ROMATSA, pe care o aşteptăm de mai bine de 45 de zile. Ar fi păcat să întârziem lansarea din acest motiv.
Au trecut patru luni de când Stelian Caşcaval a fost omorât pe trecerea de pietoni de un şofer grăbit. De atunci, familia sa încearcă să lupte cu un sistem birocratic, croit pe modelul pânzei de paianjen, pentru a i se face dreptate. Timp de patru luni ancheta a stagnat, deoarece nu a fost finalizat raportul de necropsie.
Săptămâna premergătoare comemorării dramaticelor evenimente din 19-20 martie 1990 de la Tîrgu-Mureş s-a transformat într-un prilej pentru diverşi nechemaţi, vorbitori de serviciu pe la diverse televiziuni, să-şi dea cu părerea şi, ceea ce e mai rău, de continuarea unui şir de mizerabile manipulări, interne şi internaţionale, care de două decenii urmăresc culpabilizarea exclusivă a românilor pentru ce s-a întâmplat atunci.
Acum vreo doi ani, am găsit întâmplător pe o terasă din Sibiu un fost deportat în Transnistria, ţigan corturar. M-a dus în comunitatea lui şi a rezultat un reportaj halucinant despre cei duşi cu forţa din ordinul mareşalului Ion Antonescu peste Bug. Mi-au relatat inclusiv despre cazuri de canibalism la care se ajunsese din cauza foametei. Săptămâna trecută am ajuns iarăşi printre ţiganii din satele judeţului Sibiu.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. [...]
Cand vrea cineva sa faca ceva pentru tara, apare si cate-un smecher gata sa dea din papagal.
Faceti voi o racheta si lansati-o pe Luna daca va credeti asa de smecheri!
Cat despre subiect, vad ca suntem in Noiembrie si nu s-a mai auzit nimic. Ce *** fac *** de la ROMATSA ?!