ADEVĂR ● De vorbă cu preotul doctor Vasile Gavrilă
În iunie 1990 se înfiinţa la Bucureşti, cu binecuvîntarea Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR).

Ce poate fi mai frumos decît să-ţi dedici puţinul timp liber unor activităţi ce privesc sufletul, mai ales în aceste timpuri moderne, care par mai nebune ca oricînd?! Pare ciudat, dar există tineri care învaţă, muncesc, sînt la a doua facultate sau masterat şi găsesc totuşi resurse să ofere şi altora din prea plinul lor sufletesc. Aceştia fac parte din ASCOR, o asociaţie de care preotul doctor Vasile Gavrilă, paroh al Bisericii Sfîntul Nicolae, din Bucureşti se simte legat sufleteşte şi despre care nu oboseşte să vorbească niciodată.

O mişcare studenţească unică

• Jurnalul Naţional: Părinte Vasile Gavrilă, ce este ASCOR?

Preot doctor Vasile Gavrilă: ASCOR este o asociaţie cu caracter naţional, cu filiale în toate centrele universitare din ţară, precum Sibiu, Braşov, Alba-Iulia, Oradea, Timişoara, Baia-Mare, Iaşi, Suceava, Bacău, Galaţi, Constanţa, Tulcea, care îşi propune să urmeze duhul filocalic propovăduit de Părintele Dumitru Stăniloaie, avînd ca ocrotitori pe Sfîntul Andrei şi pe Sfîntul Ierarh Calinic de la Cernica. Face parte din puţinele mişcări studenţeşti care au rămas după 1990.

• Care este scopul acestei asociaţii?

În primul rînd, propovăduirea credinţei şi a spiritualităţii creştin-ortodoxe în rîndul tinerilor, cu precădere în mediul universitar, iar mai apoi implicarea în rîndul Bisericii, apărarea drepturilor tinerilor şi conştientizarea îndatoririlor pe care aceştia le au faţă de Biserică, neam şi familie.

• Poate deveni membru ASCOR oricine sau este necesară calitatea de student la Teologie?

Orice tînăr creştin-ortodox poate deveni membru. ASCOR este formată în special din studenţi de la facultăţile laice, nu este o asociaţie a studenţilor teologi. Sînt mulţi studenţi de la Fizică, Matematică, Medicină, Chimie, Filologie, Istorie, Filosofie, ASE, Drept, facultăţi reprezentative la începutul anilor ’90.

Biserica Rusă, o bijuterie arhitecturală

• Unde se întîlnesc membrii ASCOR?

Asociaţia s-a înfiinţat în 1991, iar în 1992 a solicitat o biserică pentru nevoile spirituale ale studenţilor. Patriarhul Teoctist, în ianuarie 1992, le-a pus la dispoziţie fosta Biserică Rusă din Bucureşti, care a devenit implicit Paraclisul Universităţii Bucureşti, după ce în perioada interbelică mai fusese o dată, cînd Nicolae Titulescu era ministru de Externe. Prezintă avantajul că este foarte aproape de Universitate şi este o bijuterie arhitecturală, reprezentativă pentru Bucureşti.
Eu îi cunosc de atunci şi practic împreună am dezvoltat o activitate, în special în mediul universitar, pentru că scopul înfiinţării acestei asociaţii a fost acela de a oferi un cadru spiritual, duhovnicesc şi cultural în acelaşi timp studenţilor care simţeau nevoia să se apropie şi de biserică. Misiunea practic tocmai în aceasta a constat, să se deschidă biserica spre tinerii studenţi şi să-i ajute să cunoască spiritualitatea creştin-ortodoxă. Să se îngrijească în puţinul lor timp liber de sufletul lor. Membrii asociaţiei se întîlnesc în această Biserică Rusă. Aceste întîlniri îi ajută din punct de vedere psihologic pe studenţi, pentru că unii vin în Bucureşti, iau contact cu o societate care le e puţin străină, sînt dezorientaţi şi astfel sînt ajutaţi să se integreze în mediul universitar. Se şi apropie de biserică şi se îngrijesc de cele spirituale.

• Ce activităţi desfăşoară această asociaţie?

Printre activităţile culturale ale asociaţiei se numără conferinţe şi mese rotunde pe teme culturale şi religioase, cu invitaţi din ţară şi străinătate; expoziţii de icoane pe sticlă şi lemn; proiecţii de film; concerte de muzică psaltică. Printre activităţile social-filantropice se numără însoţirea, implicarea în diverse activităţi educaţionale şi recreative a copiilor instituţionalizaţi în şcoli speciale, vizite lunare la căminele de bătrîni, dar şi în cămine studenţeşti şi orfelinate. Ca activităţi specifice putem enumera pelerinaje la mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate; tabere cu specific divers: iconografie, etnografie şi folclor, de muncă, cercetare socio-umană; tabere de catehizare şi formare de cunoştinţe duhovniceşti pentru copiii între 9 şi 18 ani. În fiecare an se organizează un festival, Serile Filocalice, care a fost iniţial dedicat părintelui Dumitru Stăniloaie, considerat teologul mondial al secolului XX, şi încet acest festival s-a dezvoltat nu numai în Bucureşti, ci şi în alte centre universitare mai mari. Marele cîştig a fost întîlnirea dintre cultură şi teologia patristică, a sfinţilor părinţi. ASCOR are şi o publicaţie, care momentan stagnează, întîmpinînd foarte multe greutăţi, pe care intenţionăm să le rezolvăm, care se numeşte "Schimbarea la faţă". A avut un succes incredibil în mediul studenţesc.

Fără sediu

• Unde funcţionează ASCOR?

La ora actuală, ACSOR are nevoie de sprijin. Şi-a pierdut sediul pe o periodă nedeterminată. Ce mi se pare extraordinar este faptul că ei sînt hotărîţi să funcţioneze, chiar dacă au sediu sau nu. Nu dezarmează, se întîlnesc de cîteva ori pe săptămînă la Biserica Rusă, chiar dacă pîrghiile administrative nu funcţionează corespunzător. ASCOR caută o alinare, un loc de unde să ofere reazem sufletesc şi să-şi desfăşoare activitatea, pentru ca la rîndul ei să poată ajuta. Am întîlnit persoane atît în ţară, cît şi în străinătate care, neştiind faptul că eu am legături cu ASCOR, mi-au vorbit într-un mod excepţional de ceea ce a însemnat pentru ei, de cum au fost ajutate să se formeze. Realmente, oamenii aceştia prezintă un potenţial uman extraordinar. ASCOR, prin membrii săi, oameni cu pregătire, cu resurse sufleteşti, care oferă din prea plinul lor, face minuni îngrijindu-se de persoane cu dizabilităţi sau defavorizate, copii sau bătrîni. Oameni serioşi şi studioşi, care au reuşit să motiveze şi să determine şi pe alţii să facă la fel.