Nanotehnologia va permite producătorilor de terminale să le modeleze sub orice formă. Modelele preferate sunt ceasuri şi brăţări. Pe de altă parte, designul futurist a aşezat unele prototipuri în muzee de artă. La funcţionalităţi însă nu prea răsar noutăţi, oamenii de ştiinţă fiind mai preocupaţi de materialele componente.
Nanotehnologia va permite producătorilor de terminale să le modeleze sub orice formă. Modelele preferate sunt ceasuri şi brăţări. Pe de altă parte, designul futurist a aşezat unele prototipuri în muzee de artă. La funcţionalităţi însă nu prea răsar noutăţi, oamenii de ştiinţă fiind mai preocupaţi de materialele componente.
Prototipuri care prezintă conceptul de telefon al viitorului au ajuns să fie expuse în muzee de artă modernă. La capitolul funcţionalităţi, celularele au reuşit să încorporeze deja o gamă largă de caracteristici, de la funcţiile de player muzical la cele de navigaţie, socializare mobilă. Sunt semne însă că, în viitor, celularul este cel care va fi integrat, la rândul său, în altceva. Telefonul mobil va deveni un accesoriu cu un statut diferit de cel de astăzi, se va integra altfel în... garderoba noastră.
Centrul de cercetare al Nokia, în colaborare cu Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, au lansat conceptul Morph, expus în Muzeul de Artă Modernă din New York. Morph este un produs din domeniul nanotehnologiei, domeniu care se ocupă cu analiza materiei la scară moleculară şi atomică. Dispozitivul demonstrează cum viitoarele telefoane mobile pot fi flexibile şi permit utilizatorilor să le modeleze sub orice formă doresc, putând fi astfel purtate sub formă de ceas sau brăţară. Nanotehnologia, folosită în realizarea acestui aparat, mai este responsabilă pentru transparenţa electronicelor, precum şi pentru suprafeţele care se curăţă singure, respingând automat apa, praful şi chiar amprentele. Totodată, graţie acestei tehnologii, aparatul se poate alimenta singur pe baza absorbţiei energiei solare. "Sperăm ca această combinaţie între artă şi ştiinţă să demonstreze potenţialul nanotehnologiei pentru un public mai larg", declară şeful laboratorului de cercetare Nokia din cadrul Universităţii Cambridge, Tapani Ryhanen.
TEORIE. O altă probă a nonconformismului în materie de concepte de telefoane mobile o reprezintă modelul de celular de... bumbac, Soft Phone (Telefonul Moale), prezentat pe Yankodesign.com, revistă online dedicată prezentării celor mai moderne design-uri internaţionale. Telefonul, deocamdată doar în stadiu de concept, ar fi format dintr-o serie de discuri între care sunt întinse circuitele electronice. Fibrele care învelesc dispozitivul sunt transparente, permiţând pătrunderea luminii şi, astfel, afişarea meniului. Aceste fibre ar fi responsabile şi cu partea de interfaţă cu utilizatorul, care s-ar baza pe interpretarea deformărilor mecanice de pe suprafaţa celularului. Astfel, dacă îl strângi în mână ar însemna că răspunzi sau închizi, dacă însă îl strângi prea tare ar putea însemna că refuzi apelul.
Dacă se va dovedi că acest design oferă avantaje practice, nu e exclus ca în viitor telefonul... să nu mai fie contondent.
Elena Udrea a lansat joi la Shanghai noul brand turistic al României, alături de chinezi costumaţi în Ştefan cel Mare şi în plin scandal legat de originalitatea brandului de ţară. "Explore the Carpatian Garden" este noul slogan prin care turiştii sunt invitaţi să exploreze "grădina carpatică". Numai că frunza, elementul principal al noului logo, seamănă izbitor cu un element grafic folosit de o firmă britanică de transport.
+ Branding cu Ştefan cel Mare chinez
29 IUL 10 / Observator
+ Udrea: Litoralul nu este competitiv pe plan internaţional
29 IUL 10 / Observator
Nemşa este un sat săsesc, din judeţul Sibiu, locuit de ţigani care cresc nişte capre franţuzeşti primite în dar de la o fundaţie americană, prin filiala europeană din Olanda. Saşii şi caprele au schimbat, fiecare în felul lui, viaţa ţiganilor din Nemşa, stabiliţi aici începând de pe la 1900 ca argaţi ai saşilor.
Adio cultură, tradiţie! Adio sat tradiţional! Alături de termopane, pavajul este obligatoriu în satul românesc, fie el transformat la comanda politică în oraş. La Miercurea Sibiului, oraş fără canalizare, blocuri şi magazine, primarul Ioan Troancă a demarat noua revoluţie culturală.
Expulzări, amprentări, demolări de tabere - iată reţeta pe care a propus-o miercuri seară Parisul pentru a rezolva problema romilor şi nomazilor de pe teritoriul Franţei. O reţetă cumva cunoscută europenilor, pentru că aceleaşi măsuri le anunţau italienii în 2007, după cazul [...]



Bucuresti












