Bucuresti
Eveniment formativ adresat tinerilor interesaţi de cariera de comunicator, Olimpiadele Comunicării şi-au trăit cei şapte ani de acasă, au crescut şi au crescut frumos.
Cele două zile ale Conferinţelor au reprezentat un adevărat tur de forţă în care 30 de invitaţi din toate zonele comunicării au prezentat idei, principii, studii de caz.
Numărul mare de vorbitori şi varietatea zonelor lor profesionale ţin de miza evenimentului, subliniată de Dragoş Dehelean, preşedinte al Ethos, asociaţia care gestionează Olimpiadele Comunicării. Iar această miză este conturarea unui profil performant de comunicator. Comunicatorul ar trebui să fie “unul complet care să ştie atît cum se gîndeşte o campanie de advertising, şi care să poată face şi o campanie socială sau electorală”, consideră Dragoş Dehelean. “Ne este foarte drag acest concept de comunicator complet, pentru că este un concept pentru performeri.”(Dragoş Dehelean)
Sorin Psatta, unul dintre vorbitorii la conferinţe, spunea că publicitatea nu este nici despre îngheţată, nici despre cornet, ci despre pofta de mîncare. Iar numărul tinerilor participanţi la eveniment a demonstrat că aceştia au poftă... de publicitate. Anul acesta, unul dintre recordurile evenimentului se referă la faptul că s-au înscris în competiţie 109 echipe.
INOVAŢII LA EDIŢIA A OPTA. De remarcat este că a crescut semnificativ numărul echipelor din alte oraşe decît Bucureştiul. “S-au înscris 28 de echipe din provincie. Campion e Iaşiul, cu opt echipe, urmat de Cluj, Timişoara, Sibiu, Constanţa, Craiova. Pentru prima dată, echipe din Iaşi, Cluj, Timişoara, Sibiu au ajuns şi în finală. Cei din ţară reprezintă astfel 13 echipe din cele 46 care au ajuns în finală”, ne-a declarat Marius Balaci, vicepreşedinte şi director de PR al Ethos. Structura participării la competiţie este o altă particularitate a acestei ediţii. Dacă în anii trecuţi supremaţia a deţinut-o secţiunea de advertising, “ediţia aceasta a reuşit să rezolve o problemă legată de numărul de înscrieri la comunicare instituţională. Deoarece ediţii la rînd aveam impresia că secţiunea nu era suficient de atractivă. Anul acesta participă la «Comunicare instituţională» 25 de echipe. Cred că am reuşit să comunicăm mai exact că la această probă e vorba despre campanii de marketing social, lucru care i-a încurajat pe participanţi”, a adăugat Marius Balaci. Un alt aspect pe care Balaci l-a semnalat se referă la reflectarea bună pe care Olimpiadele au avut-o în blogosferă: “Olimpiadele sînt foarte vizibile în blogosfera românească. De cînd au început înscrierile, la 3 martie, şi pînă în prezent, oameni destul de cunoscuţi în blogosfera românească promovează evenimentul”.
Printre plusuri este de remarcat implicarea masivă a vorbitorilor din toate domeniile comunicării, în număr de 30, aspect ce a putut oferi participanţilor o perspectivă globală asupra profesiei de comunicator. “Gama variată de teme de discuţie, invitaţii de prima mînă din sfera politică, din companii şi din agenţii de comunicare ne fac să credem că este, probabil, cea mai bună ediţie la nivel de conţinut pentru tinerii care se pregătesc pentru o carieră în comunicare”, apreciază Marius Balaci.
PROGRAMUL. Conferinţele reprezintă una dintre etapele întregului eveniment al Olimpiadelor, care au început la 3 mai prin centralizarea şi selectarea pentru finală a echipelor. La 16 mai vor fi anunţaţi cîştigătorii competiţiei. În perioada 17-18 aprilie urmează ca echipele finaliste să afle clienţii pentru care vor lucra în următoarele trei săptămîni. Echipele vor trage la sorţi brief-urile şi vor discuta cu reprezentanţii clientului. Tutorii, profesionişti din domeniul comunicării, se vor întîlni cu finaliştii de două ori în cadrul programului de tutoriat. Finaliştii nu scapă de emoţii, pentru că la 12 şi la 13 mai vor trebui să-şi prezinte lucrările în faţa juriului, a clienţilor şi a publicului din Sala Nicolae Iorga a Camerei Deputaţilor. Festivitatea de premiere şi Petrecerea de la 16 mai sînt punctul culminant al evenimentului.
Ce spune juriul
“Sînt foarte plăcut impresionat. Este un lucru extraordinar să-i vezi pe aceşti copii cum fac eforturi să vină din Cluj, din Timişoara sau din Iaşi, care a avut de altfel nişte echipe foarte bune. Iaşiul are o şcoală de marketing pe care eu o apreciez, iar acum văd că fac pasul spre comunicare şi advertising. Echipele mi s-au părut mult mai bune, mai entuziaste faţă de anii precedenţi, iar eu şi colegii mei de echipă am încercat să dăm şi un feed-back de fiecare dată. Am şi discutat cu ei ulterior şi am constatat că ei mai au de lucru la expunerea în scris a ideilor. Pentru că ni s-a întîmplat ca după dialogul lor de prezentare să le punemnote mai mari”, a declarat Răzvan Mătăşel, Head of Planning al Leo Burnett.
Tutore şi jurat
“Principala problemă a candidaţilor este că nu se documentează. Practic, fac aceeaşi greşeală ca şi oamenii politici. Sînt creativi, au utopii, dar sunt foarte departe de realităţile cotidiene. Calitatea este mai mare la lucrările semnate de cei din anii terminali şi de la master. Prima calitate pe care trebuie să o aibă un comunicator pe zona politică este curiozitatea. E important să începi cu cercetarea. Trebuie să aibă cultură politică şi plăcerea de a ieşi în întîmpinarea audienţei. Alegerile se cîştigă cu munca pe teren”, apreciază Andrei Stoiciu director de comunicare al Idee.
Creştere
“Gama variată de teme de discuţie, invitaţii de prima mînă din sfera politică, din companii şi din agenţii de comunicare ne fac să credem că este probabil cea mai bună ediţie”
Marius Balaci, vicepreşedinte şi director de PR al Ethos
eliza.dumitrescu@jurnalul.ro
E înalt, din lemn cu încrustaţii. Are chiar şi stema României. E îmbrăcat în piele ecologică de culoare verde. E ocupat de Mircea Geoană. E şeful scaunelor din Senat. Valorează 3.600 de lei. Mai puţin decât scaunele din subordine, care sunt de fapt fotolii şi costă 5.000 de lei bucata. Ca el mai sunt vreo 144. Dar vânătorii de scaune îl vor numai pe ăsta. Nu contează că e verde, că oricum vor să-l facă portocaliu. Şi ei sunt tot portocalii. Numai că trebuie să se agite mai mult ca să pună mâna pe el. I-au chemat în ajutor şi pe vânătorii independenţi. Până la urmă, şi ei tot scaune vor. Dar nu chiar atât de sus plasate ca şeful scaunelor din Senat. Se mulţumesc şi cu mai puţin, dar totul e să-şi pună gonacii la treabă. Şi au inventat fel de fel de capcane, doar-doar l-or prinde în laţ pe şeful scaunelor din Senat. Nu sunt suficient de abili, aşa că aşteaptă să-i înveţe Zeul Vânătorii. Ieri au luat o pauză şi au schimbat tactica. Sună ca o poveste de adormit copiii, dar e adevărată. Se întâmplă în Senatul României.
Plecarea lor a fost o ultimă lecţie. Nu despre substantive sau despre conjugări, ci despre urma adâncă pe care o lasă un dascăl în inima unui copil. Plecarea lor, prea devreme şi prea nedreaptă, e subiectul unei lecţii deschise, predate de elevi, despre însemnătatea celor care îi învaţă. Se grăbeau să ajungă la copiii lor. Se grăbeau înspre şcoala "Mark Twain" din Bucureşti, acolo unde amândouă erau profesoare. Dana Tudorache (33 ani) preda limba română, iar Adina Toader (25 ani) - limba engleză.
Alarma falsă cu bombă declanşată miercuri la Timişoara a scos la iveală grave deficienţe de management al traficului aerian, dar şi în funcţionarea aeroportului timişorean.
În stânga brutărie franceză, în dreapta sediu de bancă, învecinat cu o cafenea cu aer italian şi nume de "mâncătorie" englezească. Peisajul care a făcut Strada Radu Beller celebră în tabloide şi în revistele graţie cărora fauna de Dorobanţi [...]
