x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Fun Descoperire: Cod de lege vechi de 3700 de ani

Descoperire: Cod de lege vechi de 3700 de ani

27 Iul 2010   •   00:00

Arheologii israelieni au descoperit o plăcuţă cu un text ce se referă la "regulile care stabilesc relaţia între stăpâni şi sclavi", scris în cuneiforme akadiene, informează Le Monde.



Ei au anunţat luni, 26 iulie, descoperirea unei bucăţi dintr-un cod de lege, de acum 3 700 de ani, comparabil cu celebrul Cod al lui Hamurapi. "Este prima dată când un fragment dintr-un cod de lege a fost descoperit în Ţara Sfântă şi chiar în afara Mesopotamiei", a precizat conducătorul săpăturilor, arheologul Amnon Ben-Tor de la Universitatea ebraică din Ierusalim.

Textul ar fi fost scris cu zece secole înainte de presupusa redactare a Bibliei (secolul al VII-lea î.e.n.). Este vorba despre "o mică bucată de argilă de 2 cm/1,5 cm, scrisă cu cuneiforme akadiene, în patru rânduri dispuse pe ambele părţi ale plăcuţei". Bucata a fost descoperită acum câteva zile, pe situl oraşlui Hazor din nordul Israelului. "Textul se referă la regulile care stabilesc relaţia între stăpâni şi sclavi", a precizat profesorul Wayne Horowitz, însărcinat cu descifrarea. "Rândurile, care au evident un conţinut legal, confirmă legătura între regatul Hazor şi regatele din Siria de Nord", notează Agerpres.

Hazor a fost cel mai mare sit fortificat din Israel din perioada israelită (secolul al IX-lea î.e.n.). El avea relaţii politice şi economice cu Mesopotamia, între Tigru şi Eufrat (Irakul de nord-est şi Siria de astăzi). Biblia spune despre Hazor că este "în fruntea tuturor regatelor" cananeene (Joshua 11:10).

Codul lui Hamurapi (circa 1750 î.e.n.) este unul din cele mai vechi texte de lege, primul aproape complet. Text babilonian nereligios, dar de inspiraţie divină, realizat în timpul regelui Hamurapi, reflectă în domeniul juridic concepţia militară şi politică a fondatorului regatului Babilon. Codul se află la Muzeul Luvru din Paris şi o copie este expusă la Muzeul arheologic din Teheran.

×
Subiecte în articol: lumea