Azi, 23 septembrie, ora 12:51. Echinocţiul de toamnă. Nu poate trece neobservat. De aceea dedicăm toamnei o Ediţie Specială, prin care se perindă oameni minunaţi, poveşti deosebite. Citiţi şi :⢠De astăzi e mai toamnă decăt a fost pănă ieri ⢠Sofia Vicoveanca, nebună după primăvară! ⢠Intămplări ale unui anotimp sfăşietor ⢠Tărguieli de toamnă in septembrie 1929
⢠Ascultaţi piesa "Lasă-mi,toamnă,pomii verzi"
⢠Ascultaţi piesa "Lasă-mi,toamnă,pomii verzi"
Azi, 23 septembrie, ora 12:51. Echinocţiul de toamnă. Nu poate trece neobservat. De aceea dedicăm toamnei o Ediţie Specială, prin care se perindă oameni minunaţi, poveşti deosebite.
"Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n văntul galben
Arborii-n genunchi plăngeau.
Lasă-mi, toamnă, cerul lin.
Fulgeră-mi pe frunte mie.
Astă-noapte zarea-n iarbă
Incerca să se sfăşie.
Lasă, toamnă, in aer păsări,
Paşii mei alungă-mi-i.
Dimineaţa bolta scurse
Urlete de ciocărlii.
Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi
Fructele şi lasă
Urşii neadormiţi, berzele neduse,
Ora luminoasă.
Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai
Plănge-n soare fum.
Inserează-mă pe mine,
Mă-nserez oricum."
(Versurile melodiei "Lasă-mi, toamnă, pomii verzi", compusă şi interpretată de Margareta Păslaru; Versurile aparţin poetei Ana Blandiana )
"Toamna imi poartă noroc!"
Cuvintele sunt prea puţine pentru a o defini pe Margareta Păslaru. Cănd o asculţi vorbind despre anotimpuri, despre ea, despre orice, iţi vine să imbrăţişezi primul copac ieşit in cale şi să şopteşti la urechea scorburii: "Lasă-mi, toamnă, pomii verzi".
De fapt, "Uite, ochii mei ţi-i dau" o tulbură şi acum. Cănd iţi vorbeşte, cuvintele parcă i se transformă in oră luminoasă, dăndu-ne strălucire nouă, celor care⦠ne inserăm oricum. "Primăvara şi toamna mi-au devenit anotimpuri preferate. Din punctul meu de vedere, chiar se aseamănă coloristic. Crengile dezgolite incă, purtănd primii muguri invăluiţi in ceaţă, apar in lumina crepusculară aidoma ramurilor autumnale. Frunze săngerii amintesc de flori imbobocite, in timp ce tristul asfinţit cedează locul lunii noi, agăţată pe un cer rece."
CE EMOŢII⦠Şi povestea, dulce-arămie, prinde contur. "In anul 1960, tatăl meu mi-a dăruit un album cu decupaje din presa vremii, fiind măndru de vocea mea. «Vino să-ţi arăt ceva, ţi-a apărut numele in ziar», imi spune el. «Ba chiar şi o copertă color in revista Flacăra, la 8 octombrie». «Toamna imi poartă noroc», zic, «ce mai...». La care el adaugă: «Vara, şi ea ţi-a adus noroc, doar ai debutat la televiziune»."
Tot in albumul magic al tatălui Margaretei Păslaru figurează un anunţ autumnal: concertul de la Sala Radio - "Toamna se numără... melodiile" din 12 noiembrie. "Căntam pentru prima dată pe scena aceea, in faţa orchestrei Radio - 60 de instrumentişti, sub bagheta maestrului Sile Dinicu. Doamne, ce emoţii... Compoziţia scrisă special pentru mine de George Grigoriu, «Chemarea mării», a primit botezul publicului in acea seară, printr-un succes răsunător, fiind chemată in scenă la bis, la tris... Pentru următorul disc, Costel Zaharia mi-a oferit piesa «Frunze de toamnă tărzii», iar George Grigoriu - «Mandolina mea» şi «Cea mai frumoasă toamnă»..."
STĂRNIREA. Va incerca să rememoreze momentul intr-o carte autobiografică la care lucrează de căţiva ani. Momentul "Lasă-mi, toamnă, pomii verzi". "In lungile turnee prin ţară devoram volume de versuri. Aşa am descoperit poeziile lui Virgil Carianopol şi pe cele ale Anei Blandiana." Iar dacă Margareta a avut o muză cănd a compus această melodie, ea s-a numit poezia Anei Blandiana, intitulată "Căntec". "Poezia Anei Blandiana, sensibilitatea ei au stărnit in mine sentimente profunde, mult peste inţelesul strict al versurilor. Forţa destinului, pierderea zilei, a cerului lin, a păsărilor, disperata ofrandă. Inspirată, am fredonat tema melodică a refrenului «Lasă-mi, toamnă, pomii verzi» pănă am ajuns acasă. Iar la pian am definitivat restul piesei. Sensibilitatea poetei mi s-a transmis, ceea ce m-a apropiat şi mai mult de universul ei aparte. Apoi Mircea Romcescu a orchestrat piesa excepţional, inţelegăndu-mi sufletul." "Lasă-mi, toamnă, pomii verzi" a fost lansată in 1981, la emisiunea lui Titus Munteanu, "Şlagăre in devenire", de la Sala Radio. Un an mai tărziu, Casa Electrecord a scos un disc de autor (care cuprinde compoziţii ale Margaretei Păslaru), cu "Lasă-mi, toamnă, pomii verzi" şi "Păsările". Melodia trecuse deja examenul publicului: zilnic era cerută in emisiunile radiofonice, spectacolele de la Sala Palatului purtau titlul "Lasă-mi, toamnă, pomii verzi", la fel ca şi afişul turneelor din ţară.
ALBUM. Ii umple sufletul de bucurie. Faptul că, "după mai bine de 25 de ani de la lansare, şlagărul este incă «verde», iubit, cerut şi difuzat la Radio şi pe CD. Avănd in vedere că a rezistat atăt, că este cap de disc al CD-ului «Margareta Forever», iar Electrecord in colaborare cu Miracle Music au hotărăt să lanseze şi o casetă, la cererea celor care preferă casetofonul".
In anul 2004, Jurnalul Naţional a avut iniţiativa de a reconsidera toată muzica romănească a secolului XX. Cititorii au fost invitaţi să voteze şlagărele frumoasei generaţii "de vinil" şi, in urma celor 5.000 de voturi, melodia "Lasă-mi, toamnă, pomii verzi" s-a situat intre primele zece şlagăre. Tot in 2004, casa de producţie Intercont Music a scos pe piaţă - sub egida Jurnalului Naţional - albumul "Căntecele noastre toateâ¦"-1, pe care melodia "Lasă-mi, toamnă, pomii verzi" ocupă locul 9. Albumul a fost reeditat in luna august a acestui an.
ROADELE. Melodia nu se opreşte aici. "Recent, intr-o emisiune de televiziune am urmărit variantele unor adolescenţi, iar trupa «Nişte băieţi» mi-a făcut surpriza unei interpretări interesante a şlagărului «Lasă-mi, toamnă, pomii verzi», care poate fi vizionată pe You Tube. Ii felicit pe toţi acei care au dat o viaţă nouă compoziţiei mele." Şi pentru că roadele se culeg toamna, anul 2007 a fost bogat. In februarie, invitată fiind la Gala Filmului romănesc de la Paris, Margareta a prezentat filmul doamnei Elisabeta Bostan, "Veronica". Tot in februarie i s-a acordat Premiul de Excelenţă in cadrul celei de-a cincea ediţii a galei "Premiile Muzicale Radio Romănia Actualităţi". Au urmat o Stea pe Aleea Stelelor din Mangalia şi Diploma de Merit la Festivalul Callatis 2007, pentru excepţionala implicare in sprijinirea persoanelor dezavantajate. După toate acestea, nu rămăne decăt regretul că ai stat de vorbă cu Metafora pe o canapea arămie şi nu la poalele pomilor tulburător de tomnatici.
"De ce n-am face un concurs? Dacă piesa este atăt de căntată şi de tineri şi prezintă interes pentru toate vărstele (in afara celor care o ştiau), este interesant de ascultat ce simt şi alţii şi cum ar interpreta această piesă in 2007"
Margareta Păslaru
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. Acceptă propunerea unui interviu cu bucuria de-a putea vorbi limba natală.
Comisarul Lucian Diniţă, şeful Direcţiei Poliţiei Rutiere, vorbeşte într-un interviu acordat Jurnalului Naţional despre problemele din peisajul rutier românesc. El citează o analiză a Băncii Mondiale, potrivit căreia un mort într-un accident rutier înseamnă pentru statul român o pierdere de 130.000 de dolari, iar pentru un rănit grav, 13.000 de dolari.
Cu bugetul in piuneze fara bani pentru pensii si salariile bugetarilor, Cabinetul Boc alege calea investitiilor publice scumpe, aiuritoare si inutile de genul noului sediul al Serviciului de Protectie si Paza (SPP) pentru care a alocat numai putin de 136 milioane lei (32 milioane euro), scrie cotidianul Financiarul. Licitatia a fost castigata de un amic al ministrului economiei, Adriean Videanu, Raul Doicescu care detine compania de constructii Bog’Art. Ce s-ar fi putut construi atat ca investitie publica care sa serveasca mai bine romanul platitor de taxe si impozite dar si ca investitie privata care sa produca plusvaloare?
Victor Ciutacu ● PAPORNIŢA CU ÎNŢELEPCIUNI
Lumea relevată de stenogramele publicate de Hotnews (lovitură de presă, deşi intuiesc lesne sursa, orice s-ar spune) e pestilenţialp. Avem în faţa ochilor o amestecatură de politicieni, oameni de afaceri şi judecători care convieţuiesc într-un melanj greţos pe principiul "o mână spală pe alta şi amândouă obrazul".
+ Cătălin Voicu: Resping autenticitatea stenogramelor, au fost făcute decupaje şi adăugiri
19 MAR 10 / Observator
+ Predoiu: Nu comentez stenogramele, nu Ministerul Justiţiei le-a divulgat
19 MAR 10 / Observator
+ Mihai Călinescu, adjunct al şefului Poliţiei, audiat ca martor în dosarul lui Voicu
19 MAR 10 / Observator
+ Greblă: Fragmentele apărute în presă din dosarul Voicu, identice cu probele sosite la comisie
19 MAR 10 / Observator
+ Inspecţia Judiciară a CSM îi va verifica pe magistraţii implicaţi în cazul Voicu
19 MAR 10 / Observator


Bucuresti

















