Calvarul poluării în Bucureşti

Claudiu Adrian Mituţ e nemuţumit că Bu­cu­reştiul este cea mai poluată capitală europeană şi cel mai aglo­merat oraş din Europa Centrală şi de Est. Cititorul nostru consideră că "primăriile de sector, şi nu numai, ar trebui să tragă cu dinţii de ceea ce încă există ca spaţiu verde şi să facă orice pentru alte spaţii. Spaţiul verde din oraşe trebuie să fie prioritate absolută! Re­co­man­dările Uniunii Euro­pene sunt dintre cele mai serioase şi mai ingrijorătoare.

"Bu­cu­reştenii înghit zilnic tone de praf, poluarea scurtează viaţa cu patru-cinci ani, iar centrul oraşului e «pa­radisul» monoxidului de carbon. Principala cauză a calvarului bucureştean e defrişarea masivă a perdelelor de protecţie de la marginea oraşului, dublată de înjumătăţirea spaţiilor verzi. Morbiditate, poluare, mortalitate, expunere critică la factori nocivi, creşterea temperaturii cu mai mult decât media pe ţară sunt efectele fiecărui pom tăiat.

Bucureştiul a devenit, conform studiilor, cea mai aglomerată, cea mai poluată, cea mai stearpă şi cea mai caniculară capitală din această parte a lumii. Până şi Chişinăul stă mai bine. Norma de spaţiu verde în Bucureşti e de 7 mp/locuitor. Zona Pantelimon este declarată zonă calamitată, fiind poluată intens de peste 40 de ani. În judeţele limitrofe Bucureştiului se înregistrează depăşiri ale cotelor maxime de poluare în aer, apă şi sol. (...)  Necesarul de spaţiu verde sănătos din Bucureşti, conform analizelor, e de 2.800 ha. Există însă doar 1.044 ha. (...)

Sunt prea multe şantiere şi nu avem nici staţii de epurare. E de înţeles de ce rata mortalităţii e în creştere. Numărul de decese cauzate de afecţiuni ale aparatului respirator (datorită prafului şi noxelor) a crescut de la 3,9 la 48,5 cazuri la 100.000 de locuitori între 1994 şi 2001", ne scrie Claudiu Adrian Mituţ.