Bucuresti
Parchetul a trimis la Curtea de Apel Bucureşti documente incadrate la categoria secretelor de stat, respectiv mandatele de interceptare a convorbirilor. Completul care se ocupă de acest dosar a solicitat preşedintelui Curţii de Apel să numească un alt complet, format din judecători care au certificat ORNIS.
Noul complet urmează să decidă dacă acele mandate de interceptare pot fi admise ca probe la dosar.
Avocaţii s-au opus schimbării completului de judecată, motivănd că nici ei nu au certificat ORNIS şi că nu vor putea să-şi apere in continuare clienţii. Ei au motivat că nu pot vedea acele inscrisuri şi, in consecinţă, nu işi pot pregăti apărarea.
Următorul termen a fost stabilit pentru 15 ianuarie 2008.
In acest proces, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au solicitat Ministerului Public să comunice numărul de mandate de interceptare emise in privinţa lui Dinu Patriciu şi a Rompetrol, in perioada 1994 - 2005, dacă acestea există.
Totodată, instanţa a făcut adrese către Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea de Apel Bucureşti pentru a comunica dacă in perioada 2004 - 2005 au existat solicitări ale Ministerului Public de emitere a mandatelor de ascultare de către judecători, avănd in vedere că in 2003 s-au produs modificări legislative cu privire la competenţa de efectua interceptări.
La jumătatea lunii februarie a anului trecut, avocaţii lui Dinu Patriciu depuneau, la Tribunalul Bucureşti, o plăngere impotriva SRI cu privire la interceptarea timp de mai mulţi ani a convorbirilor telefonice purtate de omul de afaceri.
In plăngere, avocaţii au apreciau că ascultarea posturilor telefonice s-a făcut cu "incălcarea gravă, repetată şi iresponsabilă a legii procedurale in vigoare, respectiv a Codului de procedură penală şi a Legii siguranţei naţionale", precizau avocaţii Rompetrol, care au cerut daune morale şi reputaţionale de un milion de dolari.
In 11 mai, Tribunalul Bucureşti a stabilit că lui Dinu Patriciu i-a fost incălcat dreptul la viaţă initmă, prevăzut de articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, motiv pentru care a obligat SRI la plata de daune morale de 50.000 de lei.
Tribunalul Bucureşti a dispus, de asemenea, ca SRI să plătească cheltuieli de judecată de aproximativ 2.000 de lei.
SRI a atacat cu apel sentinţa, acelaşi demers făcăndu-l SC Rompetrol SA şi Dinu Patriciu.
Potrivit actelor depuse la instanţă, SRI consideră sentinţa Tribunalului Bucureşti "lipsită de temei legal şi cu aplicarea aparentă a legii". Astfel, avocatul SRI apreciază că instituţia nu a făcut decăt să intercepteze convoribile omului de afaceri in baza mandatelor emise de Parchetul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
"Arătăm că instanţa in mod greşit a reţinut existenţa vinovăţiei instituţiei noastre ca urmare a aplicării unei măsuri prevăzute de legea internă", se precizează in motivarea apelului. Totodată, "nu se poate reţine, in acest sens, faptul că exercitănd o obligaţie la care era indatorat conform legii, in limitele prevăzute de aceasta, Serviciul a săvărşit o faptă culpabilă", arată actul.
De asemnea, SRI reproşează soluţiei că nu i se poate imputa lipsa de corelare a legii interne cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi drept urmare să plătească daune Serviciul Romăn de Informaţii care nu are putere legislativă şi care a executat un ordin al puterii judecătoreşti. Reprezentantul SRI mai precizează in documentele depuse la instanţă că Serviciul a informat despre interceptări toate instituţiile precum şi preşedintele Romăniei, prim-ministrul, ministrul Economiei şi Comerţului.
Dinu Patriciu a fost trimis in judecată in dosarul Rompetrol pentru comiterea mai multor infracţiuni economice. Alături de el, in acest caz, care se judecă la Tribunalul Bucureşti, mai sunt inculpaţi Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Âştefan Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Victoria Anghelache.
- Mediafax
De dimineaţa până seara, ni se spune întruna că e criză, că trebuie să strângem cureaua. În Hăşdat, cartierul mărginaş al Hunedoarei, imense şi zugrăvite în culori ţipătoare, râd în soare vreo 20 de "palate”. "Castelanii” Ciaplin, Laslo, Otilo, Duda, Luca sau Baci au poreclele înscrise pe frontispiciile edificiilor, pentru ca muritorii de rând să ştie cine sunt stăpânii. Doar n-au bătut degeaba lumea în lung şi lat. Sunt umblaţi prin Argentina, Irlanda, Anglia, chiar şi în SUA sau Noua Zeelandă. Multe măgăoaie au fost făcute de către maramureşeni, care le-au ridicat "la roşu” şi au pretins să li se achite costurile lucrărilor în avans. Marmura lui Videanu, deşi era la o aruncătură de băţ, la Simeria, i-a interesat pe proprietari numai în cazuri excepţionale. Fiindcă le-a plăcut mai mult aia din Italia. De unde şi-au adus şi mobila. Oare Fiscul o cunoaşte numele adevărate ale deţinătorilor în viaţă de mausolee? Şi, dacă da, la ce i-ar folosi?
Singurul drept pe care am reuşit să-l păstrez e acela de a fi revoltată. Aproape tot timpul. Până şi în vis sunt revoltată. Şi de vreme ce am cincizeci şi patru de ani şi sunt încă revoltată, cred că nu au reuşit să mă învingă, deşi uneori m-am considerat [...]
+ Am 21 de ani şi, ca hobby, adun frustrări
11 MAR 10 / Mişcarea de rezistenţă
+ Motive - De ce nu-mi place că sunt român
12 MAR 10 / Mişcarea de rezistenţă
+ Cultura a devenit asl, pls, limba a devenit lol, ke fak
15 MAR 10 / Mişcarea de rezistenţă
A fost o personalitate remarcabilă, fascinantă, o femeie charismatică şi o scriitoare de succes. Henriette Yvonne Stahl şi-a cucerit contemporanii, şi-a trăit patimile şi iubirile cu stil, asumare şi putere. A dominat, a sedus, a influenţat, şi-a croit traseul literar cu mână sigură. A înlocuit luminile rampei cu strălucirea stelelor ei norocoase.
