Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
RELAŢIE IMPREVIZIBILĂ. Serghei Prihodko susţine că problemele aflate pe agenda Consiliului NATO-Rusia au un rol important în "inhibarea" relaţiilor dintre Moscova şi Bruxelles: "Un element consistent în imprevizibilitatea colaborării dintre Rusia şi NATO este legat de procesul de transformare a organizaţiei, mai exact pretenţia NATO de a juca un rol global în sfera securităţii, depăşirea sferei sale de responsabilitate geografică, extinderea competenţelor NATO asupra unor domenii netradiţionale, aşa cum sunt securitatea energetică, cea cibernetică, lipsa de claritate în criteriile care determină folosirea forţei, precum şi relaţiile cu Consiliul de Securitate al ONU”. Serghei Prihodko arată că Rusia va fi reprezentată la Bucureşti de către preşedintele Vladimir Putin, ministrul de externe, Serghei Lavrov şi de ministrul apărării, Anatoli Serdiukov. În problema Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (CFE), potrivit surselor de la Kremlin citate de RIA Novosti, poziţia Moscovei rămâne neschimbată, în sensul în care se pronunţă pentru continuarea dialogului. În urmă cu un an, Federaţia Rusă şi-a anunţat intenţia de a-şi "îngheţa" participarea în CFE, motivându-şi decizia prin faptul că partenerii occidentali refuză ratificarea versiunii adaptate a Tratatului, amendată la începutul anilor '90 pentru a ţine cont de dispariţia Pactului de la Varşovia. Moratoriul privind suspendarea participării Rusiei la CFE a intrat în vigoare în decembrie 2007.
KOSOVO PE AGENDĂ. Chiar dacă Occidentul a perceput negativ reacţia Rusiei, eforturile de depăşire a situaţiei au continuat, unul dintre rezultatele concrete fiind aşa numitul "plan paralel de acţiune", elaborat de reprezentanţii ţărilor occidentale şi cei ai Rusiei, la sfârşitul anului trecut. Potrivit părţii ruse, un progres în acest sens a fost realizat atunci când, la sfârşitul lunii martie a acestui an, NATO a dat publicităţii o declaraţie în care recunoaşte îngrijorarea Rusiei, "în legătură cu situaţia critică apărută în problema regimului CFE", exprimând disponibilitatea organizaţiei de a continua dezbaterile. Cu puţin timp înainte de a se lua decizia participării preşedintelui Putin la Summitul de la Bucureşti, MAE rus a anunţat că studiază documentul "cu atenţie" şi că în acesta sunt vizibile "câteva momente pozitive". Situaţia din Kosovo se va afla, de asemenea, pe agenda întâlnirii de la Bucureşti. Ministrul de externe, Serghei Lavrov, a anunţat, în repetate rânduri, că Moscova va sprijini constant acţiunile sârbilor de "revenire a problemei Kosovo în cadrul legal internaţional." "În tratativele cu ţările NATO, noi insistăm ca forţele din Kosovo să rămână neutre, să nu se implice în favoarea niciuneia dintre părţile aflate în conflict şi să acţioneze în limitele mandatului dat prin Rezoluţia 1244, asigurând securitatea", a arătat Lavrov. Potrivit rian.ru, situaţia din Kosovo urmează să devină din ce în ce mai complicată, odată cu apropiata consolidare a statalităţii provinciei, prin apariţia atributelor specifice, aşa cum sunt limba de stat, paşapoartele şi extinderea administraţiei albaneze, toate acestea urmând să determine o reacţie extrem de dură din partea sârbilor. Preşedintele Putin urmează să ridice şi la Bucureşti problema scutului antirachetă. Poziţia negativă a Moscovei rămâne neschimbată, pe motiv că a treia zonă europeană de apărare antirachetă, aflată în proximitatea graniţelor Rusiei, este inutilă. În momentul de faţă, experţii ruşi din ministerele Apărării şi de Externe studiază propunerile americane, vizând detensionarea situaţiei, înaintate în timpul ultimei întâlniri de la Moscova dintre Condoleezza Rice şi Serghei Lavrov. Documentul privind colaborarea strategică dintre Rusia şi SUA, care urmează să fie semnat de către George Bush şi Vladimir Putin, la Soci, în 6 aprilie, va include şi prevederi privitoare la sistemul antirachetă.
