Bucuresti
Membrii CNA au acordat licenţă audiovizuală postului, după ce în şedinţa din 25 martie amânaseră decizia cu privire la acest canal, întrucât strategia de program prezentată de reprezentanţii Televiziunii Publice nu a reuşit să-i convingă pe membrii Consiliului. De data aceasta, membrii CNA au discutat direct cu preşedintele-director general al SRTv, Alexandru Sassu, aspecte precum regimul de splitare la care va fi supusă emisia TVR Bucureşti. Astfel, TVR Bucureşti ar urma să emită de la 1 mai, în Bucureşti, odată cu lansarea postului TVR 3. Emisia va cumula 155 de minute, în regim de splitare, în intervalul orar 17:00-19.00 pe TVR 2, 7:00-9:00, timp de aproximativ 30 de minute, pe TVR 3, şi 17:00-19:00 pe TVR 3. Alexandru Sassu a precizat că regimul de splitare va fi menţinut până la începutul toamnei pentru a face cunoscute publicului programele TVR Bucureşti.
GRILĂ DE PROGRAME. Noul post TVR Bucureşti va acoperi informaţii despre evenimentele şi comunităţile din judeţele Dâmboviţa, Brăila, Prahova, Argeş, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Constanţa, Tulcea, Galaţi şi Ilfov.Grila de programe conţine emisiuni informative, filme, programe cultural-religioase, divertisment, rubrici despre accesul la fondurile europene şi programe dedicate minorităţilor din zona de sud a ţării. Programele vor fi realizate de 50 de colaboratori din cadrul Societăţii Române de Televiziune, utilizând resursele tehnice puse la dispoziţie de SRTv.
NOI POSTURI REGIONALE. În plus, preşedintele-director general al SRTv a mai spus că Televiziunea Publică intenţionează să lanseze şi un post regional dedicat exclusiv zonei Dobrogea, precizând că un postul regional în Târgu Mureş va intra în funcţiune înainte de începerea campaniei electorale. Proiectul TVR Bucureşti face parte dintr-o strategie pe care Alexandru Sassu, preşedintele-director general al Televiziunii Publice, a explicat-o, în luna februarie, membrilor CNA, când SRTv a primit licenţă pentru TVR3. În acest context, Sassu a explicat că cele patru studiouri teritoriale actuale - Iaşi, Cluj, Craiova şi Timişoara - vor fi dezvoltate şi înmulţite, prin crearea unor studiouri noi, la Târgu-Mureş, Constanţa, Maramureş, Bucureşti, pentru "a acoperi eficient şi clar" tot teritoriul naţional, fiind necesare şi studiouri în zona Banat, Reşiţa, Hunedoara.
Lucian Ilie Brătfălean a dispărut de acasă (comuna Urmeniş, judeţul Bistriţa Năsăud) în iunie 1998. Avea 12 ani. De atunci, nimeni nu a mai ştiut nimic de el. Părinţii lui au anunţat poliţia pe 1 martie, un an mai târziu. În fişa dispariţiei, aflată la IPJ [...]
La 29 ianuarie 2009, un necunoscut înarmat lua viaţa a doi braşoveni şi rănea grav un al treilea, în încercarea de a jefui o casă de schimb valutar. Acum, la mai bine de un an de la jaful armat din Braşov, familiile victimelor au încetat să mai spere că adevărul va ieşi la iveală. Numele atacatorului a fost întâi Serghei Gorbunov, apoi Serghei Gribenco. Probele sunt "subţiri", iar anchetatorii nu se încumetă să meargă în instanţă cu un nou "dosar al farmacistelor".
Pentru că ne urâm între noi. Ardeleni vs bucureşteni, olteni vs moldoveni, posesori de Logan vs posesori de BMW, admiratori ai lui Mircea Badea vs critici ai lui Mircea Badea, dinamovişti vs stelişti, corporatişti vs antreprenori, cumpărători vs dezvoltatori imobiliari etc. etc....
Octav Cozmâncă a anunţat, printr-o scrisoare deschisă remisă presei, renunţarea la proiectul de construire a unui nou partid politic de stânga, ANSD, creat cu ajutorul rectorului universităţii "Spiru Haret", Aurelian Bondrea. Conform InPolitics.ro, principalul vinovat pentru decredibilizarea lui Cozmâncă şi a proiectului acestuia este Gabriel Oprea, al cărui partid, bazat pe scheletul parlamentarilor independenţi, urmează să absoarbă structurile organizatorice construite de ANSD.
