În timpul acestei misiuni de 11 zile, astronauţii au efectuat trei ieşiri în spaţiu pentru a instala diverse echipamente necesare pentru a completa instalarea ISS. Unul dintre astronauţi, Randy Bresnik, va face cunoştinţă la întoarcerea pe Pământ cu cea de-a doua lui fiică, născută în timpul acestei misiuni spaţiale. Cele trei ieşiri pe orbită au permis în special instalarea unei antene de schimb pe ISS, a două antene pe laboratorul european Columbus, dintre care una va servi la identificarea automată a traficului maritim, iar cea de-a doua va fi folosită de sistemul de radio amator al staţiei, dar şi a unui rezervor de oxigen la presiune înaltă, ataşat la compartimentul de presurizare al modulului Quest.

Atlantis o va aduce pe Terra pe astronauta Nicole Stott, care a sosit la bordul staţiei în luna august şi a făcut parte din echipajul permanent al ISS, al cărui număr de membri a ajuns la şase, din luna mai, dublu faţă de capacitatea de găzduire din anii precedenţi. Astăzi, astronautul belgian Frank De Winne, de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), a predat comanda ISS americanului Jeff Williams, aflat la bord din luna octombrie. Frank De Winne, cosmonautul rus Roman Romanenko şi astronautul canadian Robert Thirsk vor părăsi ISS, la bordul unui vehicul rusesc Soyuz, pe 1 decembrie, după ce au petrecut 188 de zile în spaţiu.

Aceasta a fost a cincea şi, totodată, ultima misiune din acest an pentru o navetă spaţială americană. Această misiune, al cărei nume de cod este STS-129, a avut ca scop livrarea la bordul avanpostului orbital a 12 tone de materiale şi piese de schimb, care au fost depozitate pe două platforme exterioare. Ele vor fi utilizate ulterior pentru a asigura buna funcţionare a ISS, după ce cele trei navete spaţiale americane vor fi scoase din circulaţie.

Printre materialele şi echipamentele transportate de Atlantis se află două giroscoape, notează Mediafax. Ele sunt necesare pentru stabilitatea staţiei, şi două rezervoare de azot, indispensabile pentru sistemul de climatizare. Asamblarea ISS fiind aproape terminată, agenţia spaţială americană doreşte să trimită cât mai multe materiale şi piese de schimb la bordul ISS în timpul acestor ultime zboruri ale navetelor americane. După misiunea Atlantis, NASA va mai avea la dispoziţie doar şase zboruri înainte de retragerea din circulaţie a flotei sale spaţiale, eveniment prevăzut pentru septembrie 2010, care marchează sfârşitul acestui program spaţial şi, totodată, data la care asamblarea ISS va fi finalizată.

Navetele spaţiale americane rămân în continuare singurele vehicule spaţiale capabile să transporte echipamente extrem de grele şi foarte voluminoase, indispensabile operaţiunilor de întreţinere a ISS, care va rămâne operaţională până în 2020. Totuşi, NASA ar putea decide prelungirea termenului de funcţionare a navetelor până în 2011, pentru a reduce perioada în care SUA va depinde de capsulele ruseşti Soyuz pentru transportarea astronauţilor americani pe ISS, până la intrarea în funcţiune a capsulelor americane Orion, prevăzută pentru 2015.

Însă soarta programului spaţial ce implică folosirea capsulelor Orion, denumit Constellation, este incertă. Casa Albă îl reexaminează, pe baza unor opţiuni propuse de o comisie de experţi independenţi, înfiinţată de preşedintele Barack Obama la începutul mandatului său prezidenţial.

Această comisie, care şi-a publicat raportul în urmă cu câteva săptămâni, a ajuns la concluzia că programul Constellation, lansat de fostul preşedinte american George W. Bush în 2004, dispune de o finanţare insuficientă pentru a-şi atinge obiectivele principale - trimiterea unor astronauţi americani pe Lună în jurul anului 2020, urmată de o misiune spaţială către planeta Marte, cu echipaj uman la bord. ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite şi la realizarea căruia participă 16 ţări.