Bucuresti
Facem acelaşi lucru în fiecare an, dar de anul trecut s-a agravat situaţia", explică Valeria Chiliment, director adjunct al instituţiei de învăţământ special. Şcoala are în total 140 de elevi, aproape 60 dintre ei nefiind din Bucureşti. Aceştia au nevoie de cazare şi masă, a căror finanţare nu se mai ştie exact de la ce buget se face. "Consiliul Judeţean Dolj ne-a comunicat că elevii vor fi trimişi la şcoala similară din Buzău, unde costurile de cazare şi masă sunt suportate de consiliul local de acolo. Dar părinţii nu vor să schimbe şcoala, pentru a nu-i afecta pe copii", mai spune directoarea.
Există unele neconcordanţe între art. 16 şi 17 din Legea nr. 448/2006 şi art. 33 din HG 268/2007, pentru Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Precedente Rezolvate
Consiliul local al Sectorului 2 al Capitalei a hotărât încă de anul trecut să nu mai finanţeze cazarea şi masa elevilor din alte judeţe care vin să înveţe la Şcoala pentru Deficienţi de Vedere nr. 3, DGASPC Sector 2 aşteptând banii de la judeţele din care provin copiii. În 2008, problema elevilor din ţară s-a rezolvat prin revenirea asupra deciziei iniţiale a consiliului local, după ce Fundaţia Dan Voiculescu s-a oferit să le asigure micuţilor câte 100 de pachete cu mâncare caldă pe zi, cantina fiind închisă.
Centrul de zi "Neghiniţă" şi-a reprimit atunci copiii după o săptămână de "vacanţă forţată", de la începutul anului şcolar, iar cantina le-a asigurat în continuare mesele zilnice. Anul acesta, toate judeţele s-au conformat, mai puţin Doljul, care nu a vrut să plătească din bugetul local pentru copiii cu deficienţe de vedere, care vor fi ţinuţi departe de şcoala specială din Bucureşti, unde s-au obişnuit.
E înalt, din lemn cu încrustaţii. Are chiar şi stema României. E îmbrăcat în piele ecologică de culoare verde. E ocupat de Mircea Geoană. E şeful scaunelor din Senat. Valorează 3.600 de lei. Mai puţin decât scaunele din subordine, care sunt de fapt fotolii şi costă 5.000 de lei bucata. Ca el mai sunt vreo 144. Dar vânătorii de scaune îl vor numai pe ăsta. Nu contează că e verde, că oricum vor să-l facă portocaliu. Şi ei sunt tot portocalii. Numai că trebuie să se agite mai mult ca să pună mâna pe el. I-au chemat în ajutor şi pe vânătorii independenţi. Până la urmă, şi ei tot scaune vor. Dar nu chiar atât de sus plasate ca şeful scaunelor din Senat. Se mulţumesc şi cu mai puţin, dar totul e să-şi pună gonacii la treabă. Şi au inventat fel de fel de capcane, doar-doar l-or prinde în laţ pe şeful scaunelor din Senat. Nu sunt suficient de abili, aşa că aşteaptă să-i înveţe Zeul Vânătorii. Ieri au luat o pauză şi au schimbat tactica. Sună ca o poveste de adormit copiii, dar e adevărată. Se întâmplă în Senatul României.
Plecarea lor a fost o ultimă lecţie. Nu despre substantive sau despre conjugări, ci despre urma adâncă pe care o lasă un dascăl în inima unui copil. Plecarea lor, prea devreme şi prea nedreaptă, e subiectul unei lecţii deschise, predate de elevi, despre însemnătatea celor care îi învaţă. Se grăbeau să ajungă la copiii lor. Se grăbeau înspre şcoala "Mark Twain" din Bucureşti, acolo unde amândouă erau profesoare. Dana Tudorache (33 ani) preda limba română, iar Adina Toader (25 ani) - limba engleză.
Alarma falsă cu bombă declanşată miercuri la Timişoara a scos la iveală grave deficienţe de management al traficului aerian, dar şi în funcţionarea aeroportului timişorean.
În stânga brutărie franceză, în dreapta sediu de bancă, învecinat cu o cafenea cu aer italian şi nume de "mâncătorie" englezească. Peisajul care a făcut Strada Radu Beller celebră în tabloide şi în revistele graţie cărora fauna de Dorobanţi [...]
