Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul ministru de finanţe şi europarlamentar, Daniel Dăianu, îşi exprimă stupoarea - într-o scrisoare trimisă luni comisarului european pentru concurenţă, Neelie Kroes - faţă de atitudinea Comisiei Europene, care s-a pronunţat împotriva majorării capitalului CEC Bank.
"Sunt stupefiat să aflu că, prin poziţia adoptată, Comisia Europeană este împotriva intenţiei României de a creşte capitalul băncii de stat CEC. Sunt de acord cu afirmaţia dvs conform căreia CEC-ul nu are probleme de solvabilitate şi lichiditate. Dar vă propun să trecem dincolo de judecata îngustă asupra felului în care o bancă trebuie să se prezinte şi să acţioneze, în special în condiţiile actuale extrem de vitrege. Dacă băncile sănătoase nu vor putea împrumuta economia reală, recesiunea se va agrava şi bilanţurile firmelor vor deveni şi mai sărace. Vă rog să vă amintiţi lungul şir de rugăminţi care însoţesc declaraţiile dlui Trichet ori de câte ori BCE injectează sume uriaşe de lichidităţi pentru a readuce la viaţă pieţele de credit.
Accept faptul că ne găsim într-o situaţie similară cu cea din "Catch 22", că împrumuturile nu trebuie acordate orbeşte şi oricum. Dar, atunci când capitalul este disponibil pentru un scop lăudabil, poate fi avantajos să gândim în termeni mai largi şi să ajutăm economia. În România, multe bănci comerciale sunt mai degrabă dornice să finanţeze deficitul bugetar decât să crediteze firmele. Sectorul IMM-urilor este profund afectat de recesiune şi de costul creditelor, care a devenit prohibitiv pentru multe companii. A da mai multă forţă CEC-ului pentru a putea finanţa IMM-urile este, după părerea mea, o dovadă de bun simţ. De ce să ia băncile comerciale fonduri de la Instituţiile Financiare Internaţionale (de la BERD, de exemplu) cu scopul de a finanţa IMM-urile, iar CEC-ului să i se refuze să primească mai mult capital pentru a-şi dezvolta tocmai această activitate?
Aici nu avem de a face cu o încălcare a regulilor de concurenţă. Şi să mai adăugăm că nu are nici o legătură cu ajutorul de stat în UE, care a devenit aproape o normă pentru a opri o degringoladă financiară. Mărirea capitalului CEC-ului nu se solicită pentru creşterea cotei de piaţă şi nu trebuie privită ca o încălcare a regulilor de concurenţă. Înseamnă un ajutor pentru mediul de afaceri într-o perioadă extraordinară. Această criză economică impune acţiuni ferme, nu amânări şi pierderea în aspecte tehnice, oricât ar fi acestea de meritorii.
O observaţie finală: puteţi întreba de ce să facă guvernul român o astfel de infuzie de capital tocmai într-un moment în care beneficiază de asistenţă financiară de la IFI şi CE. Dar haideţi să punem lucrurile într-o perspectivă corectă: CEC-ul are ca obiect de activitate ajutarea economiei reale, nu finanţarea cheltuielilor curente ale statului. Sper, stimată doamnă Comisar, că CE îşi va reconsidera poziţia şi va găsi o souţie pozitivă pentru solicitarea României", arată textul remis oficialului de la Bruxelles.
