Bucuresti
Dar, ca şi imaginea fostului căpitan, şi preţul şepcii scade de la o zi la alta. Bărbatul îmbrăcat în negru, care se strecoară printre autobuze şi maşini mici, refuză să ne spună cum îl cheamă, dar ne mărturiseşte reacţia şoferilor atunci când îl văd cu şepcile pe care scrie "Captan". "Du-te şi vinde-le în faţă la Cotroceni", îl îndeamnă trecătorii.
Omul are în sacoşă şepci pentru toate capetele: de la mărimea 5-6 până la 10. A apărut pe pod de vreo două săptămâni, întors proaspăt de la mare, de la Constanţa, unde a vândut tot şepci. De căpitan.
Acum vreo doi ani, am găsit întâmplător pe o terasă din Sibiu un fost deportat în Transnistria, ţigan corturar. M-a dus în comunitatea lui şi a rezultat un reportaj halucinant despre cei duşi cu forţa din ordinul mareşalului Ion Antonescu peste Bug. Mi-au relatat inclusiv despre cazuri de canibalism la care se ajunsese din cauza foametei. Săptămâna trecută am ajuns iarăşi printre ţiganii din satele judeţului Sibiu.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. [...]
Dispariţia Mihaelei e foarte diferită, altfel decât celelalte plecări care au săpat adânc în durerea noastră de generaţie. Mi-a dat certitudinea "că numai ea, iubirea, se leagăna fluturând deasupra marginii Universului" şi că uneori oamenii pot fi perfecţi în sentimentele lor şi că timpul, sistemele, cuvintele încep să cadă din înţelesurile lor şi noi rămânem cei adevăraţi.
