"HAI LA RĂZBOI ... DE ŢESUT". George, Adonis şi Ioana de la Colegiul "I.C. Brătianu" din Argeş reprezintă echipa câştigătoare la secţiunea "Studiu privind particularităţile etnografice/etnologice şi lingvistice locale". Cei trei elevi, coordonaţi de profesoara Sandra Batan, i-au invitat pe români "la război". Nu la cel cu pistoale, tunuri şi sânge, ci la ţesut. George din Berevoieşti, pasionat de etnografie de copil, a prezentat războaiele de ţesut, vechi de aproape 100 de ani, pe care le-a adunat din zona Moeciu, ca şi scoarţe şi fote cu fir din colecţia personală. Băiatul adună "semne" de identitate românească de când se ştie. Pe primele le-a primit de la bunicul său. "Vreau să fac un meşteşug. Vreau să deschid un atelier de ţesătorie cu fonduri europene", spune George, îmbrăcat în costum popular, cu opinci în picioare, aşa cum de multe ori merge şi la biserică. Elevii din Argeş au fost urmaţi, pe locul II, de echipa din Satu Mare, care a prezentat proiectul "Găteala miresei".
FĂNTĂNA DIN LICEU. Simina, Lavinia şi Andreea, trei eleve de la Colegiul Naţional "Carol I" din Craiova, sunt hotărâte să transforme o clasă din liceul lor în muzeu. Şi au şi motiv. În urmă cu doi ani au fost găsite, în fundaţia şcolii, un pergament, o fântână şi un cavou. După ce au văzut cum cavoul a fost distrus, fetele au realizat un proiect pentru conservarea istoriei liceului. Lupta lor a ajuns la Bruxelles, la o competiţie europeană. Acum mai au de strâns 30 de milioane, pentru a aduce pergamentul de la muzeu în liceu. Câştigătoarele premiului I la secţiunea "Monografii istorice locale" au fost urmate de o echipă de la Colegiul Naţional "Al.I. Cuza" din Focşani, care au prezentat "Focşanii în parfum de epocă", o istorie romanţată a Teatrului din Focşani.
CĂNTECUL MIORIŢEI. "Drumul oilor" a fost urmat de Gianina, Vlad şi Cristian, împreună cu profesoara Mariana Chiriţă de la Liceul "Spiru Haret" din Tecuci. Profesoara, care este recidivistă, după cum spune, participă la concurs din 1999, dar nu câştigase încă premiul I. Gianina Druţă, elevă în clasa a X-a, este cea care a deschis drumul către premiul I la secţiunea "Mentalităţi culturale şi cercetare sociologică", vrăjind sala şi juriul cu vocea sa de înger. Fata locuieşte în comuna Umbrăreşti, acolo unde stă şi bunicul său, care este cioban. Gianina face naveta zilnic până la liceu. De cântat, cântă de la 4 ani, iar pasiunea pentru folclor a cultivat-o odată cu cea pentru literatură. Parcă desprinsă din balada populară, Gianina a cântat Mioriţa, pe care a învăţat-o în numai 6 luni. "Aveam pe altcineva pentru echipă, dar Gianina a spus că învaţă repede, dacă o iau pe ea", povesteşte profesoara.
Premiul al II-lea al secţiunii a fost adjudecat, pe bună dreptate, de gazde. Luminiţa, Cristina şi Mădălina, de la Colegiul Naţional "Dragoş Vodă" din Sighetu Marmaţiei, coordonate de către profesorul Vida Flaviu au arătat celor prezenţi cum se face "Botejunea (botezul) de pe Iza". "Maramureşenii au avut un portofoliu bun", este de părere şi Doru Dumitrescu, inspectorul general de istorie în Ministerul Educaţiei, care a făcut parte din juriu.
Doru Dumitrescu spune că primul concurs a fost organizat în 1993, când avea o singură probă scrisă cu tematică de istorie, română şi religie. "În 1999 concursul a fost modificat şi împărţit pe trei secţiuni, care sunt în mare cele de astăzi", adaugă inspectorul.
"Ceea ce fac copiii aceştia este extraordinar", completează Mina-Maria Rusu, inspectorul general de limba română din Ministerul Educaţiei, care îşi doreşte să poată organiza competiţia şi în 2010. De altfel, inspectorul general şcolar al judeţului Maramureş, Mariana Pop, a precizat că Inspectoratul pe care îl conduce se oferă gazdă şi pentru ediţia următoare.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. Acceptă propunerea unui interviu cu bucuria de-a putea vorbi limba natală.
Cu bugetul in piuneze fara bani pentru pensii si salariile bugetarilor, Cabinetul Boc alege calea investitiilor publice scumpe, aiuritoare si inutile de genul noului sediul al Serviciului de Protectie si Paza (SPP) pentru care a alocat numai putin de 136 milioane lei (32 milioane euro), scrie cotidianul Financiarul.
Dispariţia Mihaelei e foarte diferită, altfel decât celelalte plecări care au săpat adânc în durerea noastră de generaţie. Mi-a dat certitudinea "că numai ea, iubirea, se leagăna fluturând deasupra marginii Universului" şi că uneori oamenii pot fi perfecţi în sentimentele lor şi că timpul, sistemele, cuvintele încep să cadă din înţelesurile lor şi noi rămânem cei adevăraţi.


Bucuresti















