Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru angajaţii companiilor de stat, sporurile, indemnizaţiile, premiile anuale, decontările pentru transport, primele de vacanţă sunt încă literă de lege. Contractele colective de muncă sunt cele care transformă orice negociere în eşec.
Tot aceste contracte sunt şi cele care aduc de nenumărate ori statul în instanţă pentru disponibilizaţii care au de partea lor sindicatele. Problema lipsei de flexibilitate a pieţei muncii din ţara noastră a fost sesizată şi de şeful delegaţiei Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks. În consecinţă, la finalul discuţiilor dintre delegaţii FMI şi ministrul Muncii, Mihai Şeitan, autorităţile anunţau că vor revizui până în toamnă Codul Muncii. Sunt vizate, potrivit oficialilor, contractele colective de muncă, statutul patronatelor, dar şi legea privind drepturile salariaţilor.
Până la sfârşitul anului, sectorul bugetar trebuie să renuţe la 74.000 de oameni. Negocierile cu sindicatele ce au la bază un contract colectiv de muncă sunt însă extrem de dificile, întrucât acesta trebuie modificat cu acordul ambelor părţi. Astfel că protejaţi sunt în continuare angajaţii companiilor de stat. Spre exemplu, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) trebuie să renunţe la 549 de angajaţi. Dorina Tiron anunţa sindicatul drumarilor "Elie Radu" că o renegociere a constractului colectiv de muncă (CCM) ar putea reduce numărul şomerilor.
Propunerea a fost respinsă. De altfel, contractul colectiv de muncă (CCM) are 12 acte adiţionale. În acest moment, orice concediere aduce unui angajat al CNADNR între şapte, zece sau 15 salarii compensatorii, toate stabilite în funcţie de vechime. În mare parte, modificările pe care contractul drumarilor le-a suferit de-a lungul timpului au fost mai mult reglementări de natură juridică decât de natură financiară. Anul trecut, spre exemplu, conducerea CNADNR şi sindicatul drumarilor visau încă la majorări de salariu. Pe atunci, conducerea CNADNR stabilea regulamente de acordare a salariilor majorate cu 75%, majorări ce au la bază "criterii de performanţă". Nu au fost uitate nici salariile de merit, în procent de până la 30% din salariul maxim de bază. Tranşa de vechime variază între 12% şi 30%, iar salariaţii care efectuează audit intern şi acordă viză de control financiar preventiv beneficiază de un spor de 25%, se precizează în unul dintre actele adiţionale ale CCM.
Potrivit ultimului act adiţional semnat în luna mai a acestui an între sindicatul drumarilor şi conducerea CNADNR, sporurile de conducere au rămas, cum era şi normal, în vigoare. Un şef de compartiment primeşte pe lângă salariul de bază o indemnizaţie de conducere între 15% şi 30%. Mai departe, un şef de serviciu sau de secţie are o indemnizaţie de conducere de 35%, iar contabilii, directorii adjunţi şi directorii economici iau până la 40%. Directorii regionali care pot ajunge la un salariu de bază de 5.900 RON primesc o indemnizaţie de conducere de 45%. Pe lângă sporuri, indemnizaţiile de conducere, veniturile angajaţilor CNDNR sunt bineînţeles secondate de premiile anuale, indemnizaţia acordată pentru Ziua Drumarului, tichetele cadou de 1 iunie. În luna august, angajaţii primesc premii anuale care reprezintă jumătate din salariu. Ziua Drumarului este plătită cu 240 RON, indemnizaţie brută. Orice angajat al CNADNR primeşte pentru concediu un salariu de bază şi sporul de vechime cuvenit.
Pe de altă parte însă, diferenţa dintre cohorta de directori, inspectori sau specialişti şi muncitorii CNADNR este enormă. "Avem 3.000 de muncitori care au salarii foarte mici, care câştigă între 600 şi 700 de lei. Disponibilizările propuse au în vedere renunţarea la o mare parte dintre aceştia. Într-una din regionale se renunţă la 60 de muncitori, dar se păstrează directorii. Se poate dovedi că venitul directorilor păstraţi acoperă lejer salariile tuturor celor 60 de muncitori", a precizat pentru Jurnalul Naţional Elena Răileanu, membră în comisia drumarilor "Elie Radu".
