Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Istorie şi prezent'/ Istoria judeţului, atât în vremea în care existau unităţile teritoriale de auto-administrare tradiţionale, cât şi în vremurile în care aceste teritorii au aparţinut altor regiuni, a fost definită de secuime, până în ultima perioadă a erei moderne. Scaunele Secuieşti, când împreună, când dezbinaţi au participat activ la formarea şi evoluţia evenimentelor, dintre care prezentăm numai cele mai importante.(...)"
Aşa începe "lecţia" de istorie referitoare la judetul Harghita. "Lecţia" nu se ţine într-un cadru restrâns, în particular, în casa vreunul etnic maghiar. "Lecţia" este postată pe pagina oficială de internet a Prefecturii judetului Harghita. Instituţia este condusă Ladanyi Laszlo-Zsolt, UDMR.
În ceea ce urmează, în "lecţia de istorie", singurul român amintit este Mihai Viteazul. Undeva... mai apare şi numele lui Ştefan cel Mare (nu şi Sfânt). Ceilalţi români, cei care au trăit şi au luptat mii de ani în Ardeal, nu există! În creierul autorului acestei "istorii" cuvântul "român" nu s-a inventat!
"(...) Istoria Ciucului şi Odorheiului este inseparabilă de istoria generală a Secuimii, deoarece amândouă la începuturi erau formate dintr-o suită de mici aşezări cu un număr relativ mic de locuitori, fără forţa necesară pentru influenţarea mersului istoriei. Secuimea ¬ deci şi locuitorii acestei zone ¬ a participat la toate războaiele şi bătăliile importante ale regilor Ungariei.
Funcţiile în secuime au fost moştenibile în rândul păturii superioare ¬ primorii. După ele a urmat pătura familiilor cu proprietăţi mai mici, care erau totuşi capabile să trimită călăreţi în război ¬ primimpilii. Ultima pătură este reprezentată de cei mai puţin înstăriţi, capabili să echipeze numai războinici pedestriani ¬ pixidarii. (...)"
Secuii au participat şi la campaniile regelui-cavaler, Zsigmond (Sigismund), care, cu ocazia campaniei sale antiotomane din Moldova din 1397, a ridicat la rang de scaun comunitatea aşezărilor din Caşin. De fapt, această perioadă cuprinsă între anii 1366-1427, este perioada formării scaunelor secuieşti.(...)
(...) În 1700 Secuimea este iarăşi sub jurisdicţia Imperiului Habsburgic, taxele noi emise duc iarăşi populaţia mult încercată în pragul foametei. Secuii care au sprijinit mişcarea revoluţionară şi de eliberare a lui Rákóczi Ferenc al II-lea pierd câteva bătălii importante. Pe tot cuprinsul luptelor regiunea îşi schimbă stăpânul de căteva ori, pierderile suferite fiind importante.
În 1710, o dată cu stabilizarea dominaţiei Habsburgice este numit în Miercurea-Ciuc generalul Steinwille, care, printre altele reconstruieşte Cetatea Mikó în forma pe care o cunoaştem şi azi.
Perioada de dominaţie Habsburgică, pe lângă multiplele sale efecte negative a avut şi câteva efecte benefice. Una din aceste efecte este vizibilă şi azi, majoritatea bisericilor din zonă şi-au căpătat forma actuală în această perioadă. Elementele de stil baroc, majoritatea picturilor votive, altarele, chiar şi unele biserici datează din aceste secole. (...)
Evenimentele din secolul al XIX-lea din Secuime urmează tiparele din restul ţării, evenimentul principal fiind revoluţia şi lupta pentru independenţă din 1848-'49. Secuii au jucat un rol important în evenimentele de atunci.
După 1849 presiunea imperiului Habsburgic slăbeşte considerabil, urmează o perioadă de relaxare, de dezvoltare, care însă nu atinge cotele văzute în restul Transilvaniei. Aceste aproape două secole negre, care s-au încheiat abia în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, au avut ca rezultat o importantă rămânere în urmă a regiunii, care nu a putut beneficia nici măcar de perioada de dezvoltare explozivă de nivel european cunoscută de restul ţării în perioada dualismului. Abia în ultimii ani ai secolului, o dată cu construirea căilor ferate ce traversează zona, Secuimea începe să se dezvolte într-un ritm considerabil. Această perioadă zbuciumată a fost urmată de perioada marcată de primul război mondial şi tratatele de pace care marchează până în zilele noastre istoria Europei Centrale şi de Est."
"Lecţia" s-a încheiat.
Conform informaţiilor oferite de biroul de presă al prefecturii Harghita, acest text se află de cel puţin 3 ani pe site-ul instituţiei, el a fost conceput de un colectiv de oameni care au lucrat aici. Dar, ne spune Adrian Pănescu "acum se lucrează la refacerea site-ului, cu fonduri europene" şi textul va dispărea. Ba chiar s-ar putea să dispară mai repede, pentru că deja, de trei zile, această problemă a fost dată în lucru omului de la IT.
În acest timp, guvernul Boc şi-a asumat răspunerea pe Legea educaţiei naţionale care prevede, printre alte lucruri deranjante, şi faptul, sau mai corect spus dreptul, ca minorităţile naţionale să înveţe istoria şi geografia României în limba maternă. Dacă ar fi avut cineva curiozitatea să citească "istoria judeţului Harghita" de pe site-ul prefecturii Harghita, reprezentantul Guvernului României, nu s-ar mai fi pierdut atât timp prin parlament. Minorităţile învaţă demult istoria în interesul lor, dar, din nefericire, pe limba noastră!
