Lecţiile accidentului ecologic din Ungaria

Ungaria este în stare de alerta in urma accidentului produs la uzina de aluminiu de linga localitatea Kolontar, unde spargerea barajului de la iazul de decantare a produs deja morti, raniti si pagube materiale de milioane de euro. Ceea ce, din pacate, nu face decat sa confirme vorba ca e mai bine sa-ti vezi barna din propriul ochi, decat paiul din ochiul altuia. Cu alte cuvinte, e mult mai simplu sa critici pe altii si sa prevezi catastrofe venite de prin vecini, decat sa investesti, sa renunti la tehnologia invechita si sa te asiguri ca la tine acasa nu se va intampla niciodata nimic. Acesta este un accident pe care Romania nu-l poate ignora, nu numai din cauza posibilelor efecte asupra mediului din tara noastra, ci mai ales din perspectiva proiectelor industriale pe care le avem si nu stim cum sa le gestionam. Acolo unde exista industrie, exista oricind posibilitatea ca accidente de mediu sa se produca. Dar asta nu inseamna sa ne uitam la orice proiect industrial ca la drobul de sare din poveste si sa asteptam un final nefericit. Ar echivala cu refuzul de a exista in secolul XXI. La ora actuala, tehnologiile disponibile si legislatia in vigoare (aliniata cu cea europeana) permit ca accidentele sa fie evitate in proportie de 99%. Statul roman si societatea civila trebuie sa oblige orice investitor ca, inainte de a trece la treaba, sa explice concret ca s-a asigurat ca acel 1% de risc nu va deveni niciodata realitate. Mult disputatul proiect minier de la Rosia Montana poate fi primul exemplu prin care Romania sa arate ca stie sa-si gestioneze riscurile fara sa renunte la beneficiile economice. Investitorul, RMGC, si-a facut lectiile. A angajat specialisti internationali si a creat un proiect pe care alti experti independenti l-au declarat de siguranta maxima. Ca sa facem o paralela cu situatia din Ungaria, ne referim la barajul iazului de decantare, proiectat de o firma nord-americana, cea mai mare de profil din lume, împreună cu specialiști români în domeniu. Aceeasi firma a construit mai mult de jumatate dintre marile baraje de iazuri de decantare din lume și niciodată, niciun baraj proiectat de ei nu a fost afectat serios de vreun incident. Institutul Norvegian de Geotehnica, de exemplu, a declarat ca modul in care a fost proiectat barajul iazului de decantare il face unul din cele mai sigure baraje din lume. Acum este randul statului roman si societatii civile sa-si intre in rol. Sa arate ca poate sa analizeze acest proiect rational, cu expertiza necesara si cu toate invatamintele trase din situatii precum cea din Ungaria. Si, la final, sa profite la maxim de faptul ca exista o companie dispusa sa investeasca un miliard de dolari intr-o exploatare miniera construita in perfecta siguranta.