Luni se dă startul protestelor

Întâlnirea de ieri, dintre premier şi reprezentanţii sindicatelor, s-a încheiat fără niciun rezultat, sindicatele anunţând la final că nu renunţă la protestele anunţate în perioada urmatoare. Sindicalistii s-au întâlnit şi cu ministrul Muncii, însă nu a fost luată nicio decizie în privinţa revendicărilor lor, drept urmare îşi menţin calendarul de proteste.

"Toate discuţiile de azi (sâmbătă - n.r.) au arătat foarte clar că premierul Emil Boc nu este dispus să cedeze sub nicio formă. Drept urmare, le cerem colegilor noştri, membrii de sindicat, indiferent de confederaţiile din care fac parte, să participe la acţiunile de protest, pentru că în momentul de faţă avem de-a face cu un Guvern care nu va ceda sub nicio formă, un Guvern care nu investeşte sub nicio formă în resursa umană, un Guvern care se consideră puternic având în spatele său o majoritate parlamentară, un Guvern care nu este interesat de ceea ce gândeşte majoritatea populaţiei', a declarat Nistor.

Potrivit calendarului anunţat de sindicate, CNSLR Frăţia va organiza unui miting de protest în Piaţa Constituţie din Capitală, miercuri, 22 septembrie la ora 10.00, urmat de un marş până în Piaţa Victoriei unde mitingul va continua până la ora 18. La acţiunea de protest sunt aşteptaţi peste 20.000 de sindicalişti din toate domeniile de activitate având ca principală revendicare protecţia socială, salarizarea unitară, legislaţia muncii.

De asemenea, Cartel ALFA a decis să mute protestul din 22 septembrie din faţa Guvernului în 23 septembrie pentru a nu se suprapune cu cel al CNSRL-Frăţia.

"Nu mai facem miercuri protest ca să nu ne suprapunem cu CSRL-Frăţia şi să evităm orice discuţie. Mutăm protestul programat pentru miercuri, joi. Astfel că joi vor protesta în Piaţa Victoriei angajaţi din sănătate şi educaţie, afiliaţi la Cartel Alfa", a spus vicepreşedintele Cartel ALFA, Liviu Apostoiu, potrivit Agerpres.

Acţiunile de protest vor începe la nivelul ţării începând de luni, 20 septembrie, sindicatele sperând ca prin acţiuni de protest în cascadă să îşi impună punctul de vedere.

Totodată, pe 20 septembrie sindicaliştii din poliţie au anunţat că vor lucra atât cît sunt plătiţi. "Suntem plătiţi cu 75 la sută din salariu, vom lucra pentru 75 la sută. Am informat autorităţile statului că poliţiştii nu vor mai participa la acţiunile de pază din instanţele de judecată , la paza obiectivelor, inclusiv Preşedinţie, Guvern, Procuratură. Ne vom retrage toată logistica pe care lucrăm în secţiile de poliţie, nu vom mai dirija circulaţia şi nu vom mai răspunde decât la apelurile de urgenţă 112", a declarat Marin Gruia preşedinte al Federaţiei Sindicatului Naţional al Poliţiştilor.

Funcţionarii publici afiliaţi la Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici au renunţat la greva anunţată pentru 27 septembrie, pentru a-şi coordona acţiunile cu membrii sindicatului Sed Lex, sindicat din administraţia publică.

În urma discuţuiilor de sâmbătă, Marius Nistor a precizat că pe 22 septembrie CNSRL Frăţia va organiza un miting, care va fi urmat de un altul organizat de Federaţia Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret şi de Federaţia Educaţiei Naţionale, pe 5 octombrie, în faţa Palatului Cotroceni.

De asemenea Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale Cartel Alfa, a precizat că l-a înştiinţat pe primul ministru că "nici nu se pune în discuţie" anularea acţiunilor sindicale din ultima perioadă.

"Cetăţenii României trebuie să înţeleagă că neieşirea în stradă înseamnă acceptarea tacită a ceea ce Guvernul propune la ora actuală, indiferent că vorbim de pensie, salariu minim, politică în domeniul Codului Muncii sau politică în domeniul salariilor bugetare. (...) Luni vom începe mitingurile şi pichetările în teritoriu, marţi va fi CNSLR Frăţia cu acţiunea sa, miercuri, joi, vineri vom continua acţiunile, luni, marţi va continua Cartelul şi BNS-ul tocmai ca să punem presiuni atât asupra Parlamentului, cât şi asupra guvernanţilor", a declarat liderul Cartel Alfa.

În ce priveşte salariul minim, sindicaliştii au susţinut că, prin măsurile pe care Guvernul Boc doreşte să le ia, evaziunea fiscală ar creşte simţitor.

"Ceea ce este mai grav este faptul că se doreşte îngheţarea salariului minim, deci implicit stimularea evaziunii la gri pe domeniul pieţei forţei de muncă cu justificarea că nu au capacitate. Apoi, în sectorul bugetar nu se doreşte revenirea la normal, vor fi deci penalizaţi toţi salariaţii sectorului bugetar pentru anul viitor. Procentul prevăzut de cheltuieli pentru sectorul învăţământ şi sănătate, sectoare de servicii prioritare pentru cetăţenii României, vor fi diminuate continuu până în 2013 şi vor ajunge la 3,2% din PIB, ceea ce înseamnă o diminuare a valorii sau a puterii de utilizare a banilor, ceea ce implică ori o restructurare în aceste două sectoare ca număr de personal ori cel mai probabil continuarea reducerii salariilor pentru personalul respectiv", a mai spus Hossu.

Totodată, şi preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învatamânt (FSLI), Aurel Cornea, s-a arătat nemulţumit de rezultatul discuţiei cu Emil Boc în ce priveşte legea salarizării unice şi a coeficienţilor de salarizare cu precădere din domeniul educaţional.

"Privind legea salarizării unitare, pot să vă spun că am solicitat încă odată primului-ministru să se aşeze serios la masa negocierilor, întrucât coeficienţii acordaţi învăţământului ne situează din nou la finalul grilei de salarizare, în ultima treime. Este un lucru inacceptabil pentru noi. Apoi, când l-am întrebat pe premier ce se întâmplă cu cel de-al treisprezecelea salariu şi cu prima de vacanţă, o întrebare firească în anul 2010, domnia sa a spus că aceasta se va rezolva în funcţie de creşterea economică, or, după cum ştiţi, prognoza pentru anul viitor este de maxim 1,5%, dacă luăm în calcul scăderea de anul ăsta înseamnă că nu avem nicio creştere", a mai spus acesta.

Şi preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, Iacob Baciu, s-a declarat nemulţumit de rezultatele discuţiei cu premierul Emil Boc, subliniind că singurele aspecte asupra cărora sindicaliştii au căzut de acord cu premierul au fost cele care 'nu implicau bani'.

"A acceptat tot ce nu implică bani. Întotdeauna au fost refractari în tot ce implică bani. În mod concret, în privinţa salarizării, pe lângă faptul că i-am explicat premierului că salariul minim duce la evaziune fiscală pentru că marea majoritate a angajatorilor plătesc impozit pentru salariul minim şi nu pentru cel real, după o discuţie de aproape o oră nu a acceptat să tranşăm această chestiune, urmând să avem o discuţie şi împreună cu patronatele", a declarat Baciu.

Potrivit acestuia, Emil Boc a acceptat modificarea şi corelarea legislaţiei din România cu prevederile Convenţiei internaţionale a muncii.

"Toate confederaţiile au cerut, în principal, armonizarea legislaţiei din România cu Convenţia internaţională a muncii, ţinând cont de faptul că mulţi salariaţi români, care sunt lipsiţi de drepturi salariale, câştigă la CEDO după mulţi ani. Premierul s-a angajat că tot ce înseamnă legislaţia muncii, plecând de la legea sindicatelor, legea conflictelor să fie modificat şi corelat cu Convenţia internaţională a muncii. A fost discutată problema inspecţiei muncii. Premierul a fost de acord să modificăm legea care reglementează acest aspect în aşa manieră încât numărul incidentelor de muncă, al bolilor profesionale să fie redus fiindcă altfel vom plăti handicapaţi", a declarat Baciu.

Întrebat dacă subiectul legii sistemului unitar al pensiilor a fost abordat în cadrul discuţiei cu premierul Emil Boc, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România a precizat că acesta a amânat subiectul până la pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR).

"S-a discutat şi despre Legea pensiilor, Emil Boc afirmând că nu mai este nimic de zis din moment ce legea este la CCR. Trebuie să aşteptăm ca CCR să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestei legi", a conchis Baciu.