Mama scriitorului Muşina, dosar penal pentru "cultivare de droguri"

La 75 de ani, respectabila mamă a unui cunoscut scriitor braşovean Alexandru Muşina a fost tîrîtă în cercetare la DIICOT sub acuzaţia de „cultivare de droguri“, după ce bătrîna şi-a plantat în grădină un rînd de cînepă normală ca suport pentru vrejurile de fasole

Fiul femeii, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universităţii "Transilvania" din Braşov, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a fost revoltat de această poveste şi a trimis o scrisoare deschisă adresată procurorului general, Laura Codruţa Kovesi, şi ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, în care acuză abuzul săvârşit asupra mamei sale.

„În disperare absolută de cauză, subsemnatul, Alexandru Muşina, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universităţii „Transilvania" din Braşov, membru al Uniunii Scriitorilor din România, mă adresez dumneavoastră pentru a vă aduce la cunoştinţă o situaţie care ar fi hilară dacă nu ar fi atroce, strigătoare la cer, dovadă că, în ţara noastră, justiţia a luat-o razna, iar poliţia se războieşte cu pensionare bolnave, mai degrabă decît cu teroriştii şi cu membrii crimei organizate", îşi începe scriitorul braşovean scrisoarea către autorităţi. „Au venit cei doi ofiţeri şi au ars cînepa din grădina mamei. Au întocmit şi proces verbal de predare-primire, distrugere.. Ca la carte. Se pare totuşi că dosarul va fi închis. E o bătaie de joc!. Nu e doar aberant, ci şi oribil: o minte bolnavă, ticăloasă şi perversă încearcă - prin intermediul DIICOT, care n-are altceva mai bun de făcut decît să ancheteze o femeie în vîrstă şi bolnavă - să o sperie, să o terorizeze pe mama mea, să o facă să aibă un nou atac de cord, s-o bage măcar în spital, dacă nu va putea în puşcărie (prin acuzaţii şi mărturii false)", susţine profesorul Muşina în scrisoarea deschisă. „Dacă nu veţi lua nici o măsură pentru restabilirea legalităţii şi sancţionarea celor vinovaţi de abuzurile expuse mai sus, am să mă adresez prim-ministrului, apoi preşedintelui Traian Băsescu. Dacă şi acesta din urmă se va dovedi neputincios în a face ca în România să fie respectate drepturile omului, la următorul miting (ne)autorizat, poliţiştii noştri se vor simţi îndreptăţiţi să-i strige nu doar «javră ordinară!», ci şi «impotentule!»", scrie Muşina. Scriitorul spune că familia sa va apela şi la CEDO pentru a-şi găsi dreptatea. Muşina are şi o întreabare pentru procurorul Kovesi şi pentru ministrul Igaş: „Ce aţi fi simţit, ce aţi fi făcut, cum aţi fi reacţionat dacă mama unuia dintre dumneavoastră ar fi fost învinuită de terorism, crimă organizată sau de cultivare şi trafic de droguri? Sau, în ţara asta, politicianul, poliţistul, jandarmul, cel din justiţie n-are mamă, n-are tată?"

Dosarul femeii s-ar include în prevederile Legii nr. 143/2000 care spune că pedeapsa pentru cultivarea drogurilor de mare risc este închisoarea de la trei la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Procurorul DIICOT Braşov, Cătălin Borcoman, a declarat că în cazul Vioricăi Muşina s-au urmat procedurile standard, iar după distrugerea culturii de cânepă dosarul a fost închis, fără ca femeia să fie trasă la răspundere, deoarece s-a constatat că aceasta nu a cultivat cânepa cu scop de consum sau pentru a o vinde.

"Postul de poliţie din comună ne-a sesizat că a identificat o cultură de cânepă în comună. Potrivit procedurilor standard, în măsura în care se poate fără autorizaţie de percheziţie, se poate recolta o probă din planta respectivă. Pentru că era o zonă neîmprejmuită, din curte a fost luată o bucată din plantă care e fost verificată în laborator şi s-a constatat că aceasta conţine o substanţă numită THC (tetrahidrocanabinol), substanţă aflată în tabela anexă prevăzută în Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri", a spus Borcoman.

Prin urmare, s-a început urmărirea penală a femeii de 75 de ani. La audieri, femeia le-a explicat procurorilor că folosea de ani de zile această metodă pentru a susţine vrejurile de fasole. În data de 6 octombrie, ofiţerii DIICOT s-au deplasat la gospodăria din Şinca Nouă a femeii şi au ars cele 103 fire de cânepă, care aveau o înălţime între unu şi doi metri.

"Noi nu putem permite existenţa unei astfel de culturi. Riscul major nu îl reprezenta proprietarul, ci faptul că oricine, un tânăr de exemplu care cunoaşte planta, ar fi putut să ia oricând câteva fire pentru consum şi ar fi ajuns la spital sau chiar mai rău. Noi nu ne putem asuma această răspundere", a mai spus Borcoman.