Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au făcut publică motivarea eliberării din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a partenerilor săi de dosar, afaceristul moldovean Octavian Ţurcan şi şoferul Alexandru Stoian. Printre motivele eliberării se numără următoarele argumente:
n) Orice menţinere în arest preventiv a unui acuzat, chiar şi pentru o scurtă durată, trebuie justificată în mod convingător de către autorităţi.
n) Arestarea nu poate fi justificată nici de raţiuni ce ţin de rezonanţa socială negativă a faptelor şi reacţia opiniei publice. n Rezonanţa socială a cazului FNI constituie un element ce conturează o anumită gravitate a faptei, însă, notorietatea şi consecinţele fenomenului FNI nu pot fundamenta, prin ele însele, privarea de libertate a inculpaţilor Vîntu şi Ţurcan.
n) Reacţia opiniei publice nu este un temei absolut pentru lipsirea de libertate a unei persoane, fiind acceptată în circumstanţe excepţionale şi în măsura în care se întemeiază pe fapte de natură să demonstreze că punerea în libertate a unei persoane ar tulbura într-adevăr ordinea publică.
n) Nu există motive rezonabile şi suficiente pentru a considera că, lăsaţi în libertate, inculpaţii vor comite alte fapte prevăzute de legea penală.
n) Arestarea inculpaţilor ar fi putut răspunde unor asemenea cerinţe dacă se solicita imediat după comiterea şi descoperirea faptelor şi nu după o lungă perioadă de timp. Pentru a fi satisfăcătoare, riposta autorităţilor trebuie să fie adecvată şi oportună şi nu amânată sau întârziată. n Comisia rogatorie efectuată în Cipru este lipsită de relevanţă din perspectiva conturării pericolului pe care inculpaţii l-ar prezenta, la acest moment, pentru ordinea publică. În opinia separată, judecătoarea Rotaru consideră, dimpotrivă, ca fiind extrem de importantă Comisia rogatorie efectuată în Cipru
n) Instanţa constată că Vîntu şi Ţurcan nu reprezintă un pericol social concret pentru ordinea publică, recunoscând că "deşi este urmare a unei aprecieri subiective, evaluarea acestui pericol se bazează pe criterii obiective". Instanţa recunoaşte că faptele de care sunt acuzaţi Vîntu şi Ţurcan sunt grave, făcând chiar menţiunea de "periculozitate sporită" numai că judecătorii cu opinia majoritară subliniază că "în mod evident, pericolul pentru ordinea publică trebuie să fie actual, adică să impună cu necesitate privarea imediată de libertate a unei persoane".
n) Instanţa mai arată că Tribunalul s-a aflat în confuzie atunci când a dispus arestarea, considerând în mod eronat că faptele infracţionale s-au comis până în septembrie 2010.
n) CAB reţine că aşa cum rezultă din probele administrate în cauză după începerea urmăririi penale demersurile de sprijinire a lui Nicolae Popa de către Vîntu nu pot fi reţinute decât în perioada decembrie 2009-martie 2010, judecătorii observând că perioada coincide cu cea în care Tribunalul Bucureşti a autorizat interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice şi a celor din mediul ambiental. După data de 1 aprilie nemaiputându-se da asemenea autorizaţii, deoarece perioada maximă de autorizare a interceptărilor de 120 de zile fusese depăşită. Context în care instanţa arată că "a afirma că inculpaţii au continuat şi după data de 1 aprilie acţiunile de sprijinire ale numitului Popa Nicolae constituie o simplă supoziţie, care nu este susţinută de materialul probator. Imposibilitatea obţinerii, după această dată a autorizaţiei de interceptare nu dispensează organul de urmărire penală de obligaţia de a dovedi comportamentul ulterior al inculpaţilor", se arată în motivare.
n) Instanţa mai subliniază că în perioada 1 ianuarie 2006-30 iunie 2010 în conturile deschise pe numele lui Vîntu şi Ţurcan sau cu privire la care aceştia aveau drept de semnătură nu au fost evidenţiate alte operaţiuni bancare de tipul celei din 9 septembrie 2009, când 50.000 de euro i-au fost remişi lui Nicolae Popa din contul deţinut de Comac Limited PP la Banca Marfin Popular Bank Public Co.Ltd. în contul deţinut de PT Caascorm International Trading, la o bancă din Indonezia, Bank Central Asia - Sucursala Kuta, Bali.
Descinderi şi percheziţii la fosta Petrom Service SA
O acţiune de amploare a avut loc joi pe raza municipiilor Bucureşti, Ploieşti şi a judeţului Ilfov pentru documentarea infracţiunilor comise de persoane cu funcţii de conducere din cadrul PSV Company SA (fostă Petrom Service SA) şi a altor firme. Procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Structura Centrală, ajutaţi de poliţişti DCCO şi de jandarmi, au făcut 18 percheziţii pentru documentarea unui dosar de macro-criminalitate economico financiară. Potrivit DIICOT, prin încheierea unor contracte fictive derulate de SC PSV COMPANY SA a fost retrasă în mod nejustificat suma totală de aproximativ 20 milioane RON, iar pentru disimularea fondurilor încasate învinuiţii au procedat la înfiinţarea a 18 societăţi comerciale în care aveau calitatea de asociaţi, administratori sau împuterniciţi pe cont. Procurorii au început deja urmărirea penală faţă de 10 persoane pentru delapidare, evaziune fiscală, spălare a banilor şi constituirea unui grup infracţional organizat. După descinderi, la sediul DIICOT au fost aduse 12 persoane faţă de care, la finalizarea audierilor, se vor lua măsurile corespunzătoare, precizează DIICOT. Printre acestea se află şi omul de afaceri din Ploieşti Mihai Sorin, fost director general al Petrom Service SA.
