Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De doi ani, de când criza zguduie lumea, România o duce bine. Pe hârtie. De la promisiunea făcută de autorităţi că ţara noastră o să fie ocolită de criză până la imboldul dat românilor de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu de a cumpăra apartamente ieftine în SUA, România a dus-o bine. De la predicţiile bugetare unde pixul ministrului de Finanţe Gheorghe Pogea vedea o creştere de 2,5% anul trecut până la scăderea de 7,2% ce a avut loc în realitate.
Şi continuă în acelaşi ritm, cu duduitul în surdină susurând la urechile autorităţilor.
Predicţia pe anul acesta a fost şi ea ajustată. Dacă ochelarii autorităţilor vedeau la începutul anului o creştere de 1,3%, pe parcurs pretenţiile au scăzut. Mai întâi, FMI a dus estimarea la un mic plus de 0,5%. Acum, în scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), autorităţile de la Bucureşti deja se resemnează cu o scădere economică de 2%. Dar ce mai contează, când deja mugurii recuperării economice se văd deja, nu-i aşaĂ Pentru că în 2011 tot aceeaşi scrisoare de intenţie prezintă o creştere economică de 1,5%-2% pentru ţara noastră.
Dar nu toţi văd perspectivele la fel. România va avea o scădere economică de 3% în acest an şi de 1% în 2011, potrivit raportului trimestrial „Eurozone Forecast - Autumn 2010", întocmit de Ernst & Young şi Oxford Economics. Studiul este în totală contradicţie cu predicţiile făcute de autorităţile de la Bucureşti, dar şi faţă de cele ale FMI.
Revenirea economică se va datora intensificării investiţiilor şi consumului, însă riscurile pe termen scurt rămân sporite semnificativ, potrivit raportului. Ba, mai mult, Ernst & Young şi Oxford Economics consideră că România nu ar putea înregistra un deficit bugetar de 3% din PIB până în 2015, ca urmare a incertitudinilor politice şi a profilului de creştere economică mai slabă decât cea preconizată. Deficitul de 3% este necesar pentru aderarea ţării noastre la euro.
„Prin urmare, obiectivul privind intrarea României în zona euro se va realiza în cel puţin cinci ani de acum înainte sau chiar mai mult decât atât, dacă anul viitor urmează să asistăm la o criză mai profundă", se spune în raport.
În acest an, Guvernul estimează un deficit bugetar de 6,8% agreat cu Jeffrey Franks (foto), reprezentantul FMI în România, care ar trebui redus până la 4,4% în 2011. Guvernul se angajează faţă de Fond ca până la finele anului să mai reducă personalul bugetar cu 74.000 de salariaţi, în afara celor 27.000 deja concediaţi, şi să plătească arieratele de 1,9 miliarde de lei din sănătate. România s-a mai angajat ca legea salarizării unitare să se aplice de la 1 ianuarie 2011, iar cel de-al 13-lea salariu şi prima de vacanţă să fie eliminate şi în 2011. „Pensiile vor fi îngheţate, vor fi eliminate subvenţiile la încălzire (iniţial planificate pentru 2010), iar din reanalizarea sistemului asigurărilor sociale se va mai obţine o sumă echivalentă cu 0,2% din PIB", mai precizează Scrisoarea de intenţie.
Analiştii Ernst & Young susţin că acea creştere de 0,3% obţinută în cel de-al doilea trimestru „este doar un scurt răgaz înaintea noului val de recesiune preconizat pentru cea de-a doua jumătate a anului". Mai mult, presiunile s-au intensificat deja o dată cu creşterea TVA de la 19% la 24% şi inflaţia indusă de aceasta. Redresarea investiţiilor se va amâna pentru a doua jumătate a anului viitor, se mai arată în raport. Mai mult, redresarea este incertă, deoarece va fi afectată de o nouă slăbire a economiei din zona euro şi de scăderea sumelor trimise în ţară de căpşunari.
