x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Zestrea de os luptă cu osteoporoza

Zestrea de os luptă cu osteoporoza

de Florin Condurateanu    |    07 Sep 2010   •   00:00
Zestrea de os luptă cu osteoporoza
5905-130803-untitled1.jpg"I s-au muiat oasele". Cam aşa zice poporul când o femeie trecută de 50 de ani, ba chiar şi un bărbat peste 65 de ani îşi fracturează grav piciorul sau mâna la cea mai banală căzătură în sufragerie.

Medicii spun vorbe ştiinţifice şi denumesc aceste fracturi anormal de serioase faţă de căzătura minoră "fracturi de osteoporoză". Acest proces se explică simplu prin pierderea de substanţă osoasă după o anumită vârstă. Osteoporoza se manifestă mai ales la femeile la menopauză, fiindcă lipsa hormonilor feminini duce la această fragi­lizare a oaselor.

Dar osteoporoza îşi mai face de cap şi la vertebrele coloanei. Se duce femeia în balcon şi vrea să ridice un borcan cu murături, moment în care simte că au străpuns-o zeci de cuţite în zona spatelui. Şi asta fiindcă s-a fisurat sau chiar s-a fracturat o vertebră. Şi asta tot din cauza osteoporozei.

Explică această fragilizare a scheletului doctorul Mihai Măgureanu, medic primar ortoped la Clinica de Ortopedie a Spitalului Colentina.
În os se desfăşoară un proces continuu de remaniere, de înnoire a substanţei osoase. În oase există un echilibru între osul ce se resoarbe, care moare, şi celulele noi, care se nasc prin depunerea de calciu pe structura osoasă. În os trebuie să existe mereu o densitate corespun­zătoare, cam 10% din os se reînnoieşte.

Osul atinge la maturitate în jurul vârstei de 25-30 de ani. Această stare de maturitate se menţine încă zece ani. Prin îmbă­trânirea oaselor moare mai mult os decât se naşte. Asta duce la osteoporoză, la pierderea de structură osoasă. Măsurarea densităţii osoase arată o deviere cu 2,5% faţă de valoarea normală. Osteodensitometria cea mai exactă se face prin metoda dexa.


FIRAV SAU PUTERNIC

Principala cauză de osteoporoză este menopauza. Scăderea şi apoi dispariţia hormonilor feminini, estrogenii, fragi­lizează oaselor, fiindcă aceşti hormoni sunt implicaţi puternic în procesul de remaniere a osului, de reînnoire a lui, prin naşterea altor celule osoase.

Este foarte important ca omul să aibă un schelet zdravăn, să aibă un capital osos important. La aceşti oameni, cu schelet puternic, cu oase bogate în structură osoasă, osteoporoza, adică pierderea de os, porneşte de la un nivel mai mare decât la oamenii cu schelet firav. Tocmai de aceea zestrea osoasă trebuie mărită prin toate mijloacele.

Construcţia oaselor se face la adolescenţă, până pe la 25 de ani. De aceea, tinerii trebuie să consume alimente bogate în calciu, cu lapte şi lactate în special. Şi, alături de această alimentaţie bogată în calciu, tinerii trebuie să facă sport, să facă mişcare, pentru că, astfel, contribuie la formarea osului. Când, de exemplu, mergi o jumătate de oră mişcarea şi presiunea pe oase favorizează formarea de os şi o mai bună circulaţie a sângelui.

Pentru fixarea calciului în oase este necesar aportul de vi­tamina D sau 10 minute de stat la soare. Nici exagerarea cu exerciţiile fizice nu e binevenită, pentru că prea multă mişcare uneori favorizează osteoporoza. La vârsta 35-40 de ani, osteporoza vine mai ales din boli asociate.


CIMENTARE
Cele mai expuse la aceste fracturi osteoporotice sunt oasele de la încheietura mâinii, adică oasele cubitus şi radius. Des se rupe şi femurul, osul coapsei, mai ales la zona de legătură între capul femurului şi trunchiul femurului.

Fracturi din osteoporoză apar şi la nivelul coloanei pe una sau mai multe vertebre, mai ales în zona de trecere de la coloana toarecelui, la colona lombară, la şale. Prin ridicarea unei greutăţi obişnuite apare o durere mare, semn că s-a fracturat o vertebră sau au fost afectate mai multe vertebre.

Se întâmplă să se turtească o vertebră cu osteoporoză. Pentru astfel de necazuri de osteoporoză la vertebre se practică noi metode care nu apelează la tăietura bisturiului. Cu un ac special se introduce în vertebră fie ciment osos, fie substituent de os, un material ce se transformă în oase. Dacă vertebra este turtită înainte de injecţia cu ciment, tot prin acul special se introduce un balonaş, care se umflă în corpul vertebrei şi anulează turtirea, restabilind forma vertebrei. După acest proces de reconsiderare a dimensiunilor vertebrei, se injectează ciment sau substituent de ciment.


PERSOANE VULNERABILE
Osteoporoza evoluează pe tăcute fără dureri. Oamenii solizi au o densitate osoasă mai mare. Firavii au oase mai fragile. Femeile mai plinuţe fac mai greu osteoporoză. Fumătorii ajung la osteoporoză mai rapid decât cei care nu pun ţigara în gură. Oamenii cărora din diverse motive li s-a scos o parte din stomac ajung mai uşor la osteoporoză, fiindcă li s-a diminuat absorbţia de calciu în organism.

Pe lângă grupa de peste 50 de ani femei şi 65 de ani bărbaţi, care fac osteoporoza de vârstă sunt expuse la această fragilizare a oaselor persoanele care fac tratamente lungi cu medicamente antiinflamatoare ce sărăcesc oasele de substanţă osoasă. Femeile, cărora în urma unor boli li s-au îndepărtat uterul şi anexele, intră mai devreme în menopauză şi au risc crescut de osteoporoză.


SURSE DE CALCIU

Dacă tinerii trebuie să bea lapte şi să consume lactate, adulţii trebuie să mănânce mai ales iaurt, sana, chefir. Fructele roşii, verzi, galbene, portocalii aduc calciu. Trebuie să avem o alimentaţie sănătoasă, în care ponderea o deţin verdeţurile, peştele şi să conţină cât mai puţini conservanţi.

Endocrinologii susţin că un om sănătos trebuie să aibă zilnic o cantitate de calciu de 1.000 de miligrame. În general, prin alimente nu se ajunge la 1.000 de miligrame necesarul de calciu zilnic, ci la 300-400 de miligrame. Tocmai de aceea, chiar omul sănătos trebuie să adauge 500-600 de miligrame de calciu în fiecare zi din suplimente alimentare.

Calciul efervescent nu este cea mai bună soluţie, fiindcă are doar 10%-15% calciu. Pentru fixarea calciului este necesară o cantitate de 400 de miligrame de vitamina D care se procură fie din tablete, fie din expunere la soare. Au apărut medicamente noi în care sunt combinate miligramele necesare de calciu şi de vitamina D.

×
Subiecte în articol: ortopedie