Alexia are acum picioarele moi, fără vlagă. În urmă cu aproape un an, fetiţa de numai 2 ani a fost diagnosticată cu Neuroblastom toracic, stadiul 4. Deşi firavă, Alexia a rezistat operaţiilor la care a fost supusă şi nenumăratelor cure cu citostatice. Părul i-a căzut, corpul i s-a moleşit. Transplantul de măduvă osoasă din străinătate i-ar putea reda însă bucuria şi sănătatea.
Alexia are ochii mari şi negri. De aproape un an, privirea
ei a fost înecată în lacrimi. O doare cînd i se fac injecţii, a durut-o cînd săptămîni
de-a rîndul a făcut citostatice, o doare cînd i se fac puncţii sau cînd nu se
poate juca cu copiii, vreme bună fiind nevoită să stea prin spitale.
Vestea-Şoc. Fetiţa nu a împlinit nici măcar 2 ani. Avea aproape 11 luni cînd a încercat să se ridice în picioare, aşa cum se întîmpla de-ndată ce zorii zilei îşi făceau apariţia la fereastra ei. În acea zi de vineri, micuţa vioaie şi plină de viaţă nu a mai reuşit. A întins mîinile către mama sa, neputincioasă, şi lacrimile au început să i se rostogolească pe obrajii trandafirii. "Am crezut că poate e obosită, că îi dau dinţii, că poate e lipsă de calciu. Nu ştiam ce să facem. Dintr-o dată, fetiţa noastră nu se mai putea ţine pe picioare", povesteşte mama Alexiei şi vocea ei inutil încearcă să-şi stăpînească tremuratul. Doar două zile au trecut şi Alexia s-a văzut imobilizată la pat. Controlul pe care l-au făcut la spitalul din Galaţi, oraşul unde familia Mihai locuieşte, le-a arătat părinţilor că genunchii fetiţei nu mai aveau nici un reflex. "Picioarele ei nu mai reacţionau la comenzile doctoriţei. Atunci medicul ne-a spus: «Există două variante: fie e răceală, fie secţiune la măduva spinării. Trebuie mers urgent la Bucureşti pentru analize amănunţite»", îşi aminteşte mama fetiţei, Nela Mihai. De-atunci, părinţii Alexiei au luat calea spitalelor, a analizelor multe şi complicate. RMN-ul pe care Alexia l-a făcut a arătat clar că fata avea o tumoră la nivelul cutiei toracice. "Am simţit cum cade cerul pe noi. Din acel moment nimic nu a mai fost la fel. A început lunga şi cumplita luptă pentru salvarea Alexiei. Au urmat zile de coşmar. Nu puteam crede, nu puteam înţelege cu mintea noastră cum o astfel de boală poate să apară la un copil atît de mic, la scumpa noastră Alexia", se întreabă şi acum mama.
CREDINŢĂ. Operaţia efectuată la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar din Capitală a scos la iveală o tumoră de 7 cm, fixată chiar pe canalul medular. "Era foarte mare tumora, iar medicii au reuşit să scoată numai ce era pe coloană. Cu toate acestea, deşi medicii erau sceptici, Alexia, după 3, 4 zile, a început să poată mişca picioarele", povesteşte mama. Restul de tumoră trebuia eliminat cu ajutorul citostaticelor. Astfel că, pe la sfîrşitul lunii septembrie, micuţa a început curele de citostatice la Institutul de Oncologie din Cluj, menite a-i micşora tumora. Părul copilei a început să cadă, sistemul imunitar s-a şubrezit, însă, aşa cum spune mama, "Alexia a ales să lupte şi după fiecare cură cu citostaice, a ieşit învingătoare. Cîteodată era de-ajuns să o privim şi ea ne zîmbea. Tot timpul. Asta ne-a dat mult curaj". Greul însă nu trecuse. După şase cure de citostatice, fetiţa avea să fie supusă iar unei intervenţii chirurgicale la Spitalul Clinic de Chirurgie Cardiovasculară din Cluj. Acum, fetiţa este la a şaptea cură de citostatice postoperatorie, cure care se fac la interval de o săptămînă. "Nu ne-am pierdut încrederea. Ne rugăm la Dumnezeu să ne ajute ca Alexia să se facă bine."
RUGĂ. Dacă în România
medicii nu prea îi dau şanse de reuşită Alexiei, în Franţa, transplantul
medular ar rezolva boala de care suferă copila. Din păcate însă, şansa Alexiei
de a se face bine costă enorm pentru un cadru didactic şi un asistent medical,
ale căror salarii de-abia le ajung să se descurce cu mîncarea, medicamentele şi
drumurile la Cluj, la spital. 150.000 de euro, aceasta este suma de care Alexia
are nevoie. "Speranţa noastră este în oameni şi în Dumnezeu. El ne-a arătat
multe minuni. Ştim că poate să facă un miracol şi în cazul fetiţei noastre.
Prin bunăvoinţa oamenilor, putem să o salvăm pe Alexia. Ajutaţi-ne!"
Salvează o viaţă!
Pentru cei care vor să contribuie la strîngerea sumei de 150.000 de euro, la BCR – sucursala Galaţi, pe numele mamei fetiţei, Nela Mihai, s-au deschis următoarele conturi:
– în lei: RO18 RNCB 0144 0175 0719 0001 –
în euro: RO10 RNCB 0141 0175 0719 0004 Cod SWIFT: RNCBROBUGL0
– în USD: RO80 RNCB 0141 0175 0719 0005 Cod SWIFT: RNCRROBUGL0.
Pentru mai multe informaţii, familia Alexiei poate fi contactată la numărul de telefon: 0726.682.542.
Dinu Săraru: "Ştefan şi Mihaela rămân pentru mine cei mai frumoşi prieteni" ● Sebastian Papaiani: "Dacă Fănică n-ar fi murit, dorinţa ei de a trăi ar fi fost mult mai puternică" ● Carmen Galin: "O să-mi fie foarte dor de tine, Mihaela. Atât de dor, încât o să mă doară" ● Tania Filip: "Se părea că Mihaela n-o să moară niciodată" ● Nicu Alifantis: "Între Ştefan şi Mihaela era o iubire absolut minunată!" ● Alexandru Tocilescu: "Va rămâne cea mai bună prietenă a mea. Pentru toată viaţa mea" ● "Parcă era născută aici, în Gruiu, în glod!" ● Împreună în pământul românesc ● Dinu Cernescu: "Mihaela şi Ştefan, o iubire răvăşitoare" ● Căţeluşa n-a născut decât alături cu Mihaela, Ştefan şi Amza ● Silvia Kerim: "Ştefan o adora pe Miha" ● Ion Toboşaru: "Mihaela Tonitza rămâne în palpitul inimii mele" ● Raluca Tulbure: "Acum cred că e linşitită şi împăcată" ● Irina Ionescu: "Mi-a ghidat din umbră cariera profesională" ● UNITER - Dumnezeu să-i odihnească sufletul în eternitate!
"Scamatoriul" ● E linişte ● Cel mai… ● Muzică interioară ● Cronica LUI ● A avut roluri titanice ● Rolul vieţii? Să fie perfect! ● Învăluire de gând ● Povestitorul ● Jocurile ● Struguri de Gruiu ● Libertate virgină ● Îngerul actor ● Mai mult decât un frate ● Trubadurul ● Voinţă de fier ● Distincţie ● Nu credeam ● Un om delicat ● Un actor nemuritor"
Antarctica - infernul îngheţat de la celălalt capăt al lumii, unde departe de casă, Tricolorul fâlfâie, de câţiva ani buni, deasupra unei Românii neştiute, inaccesibile nouă, oamenilor de rând. O palmă de teren care poate adăposti doar câţiva locuitori. Acolo, într-un mediu ostil, unde până şi viaţa de zi cu zi devine adeseori un sport extrem, se află Mica Românie de la Polul Sud.


Bucuresti


















