Averea din pixul baronilor locali

Aleşi la localele din 2008 prin vot uninominal, preşedinţii consiliilor judeţene au căpatat mai multă legitimitate, dar şi mai multă putere şi influenţă în plan local. Atuuri care îi ajută să prospere în plan personal, dar şi politic, dirijarea banilor către primarii de aceeaşi culoare politică fiind o veche me­teah­nă, aducătoare de voturi şi recunoaştere "la centru". Mulţi dintre şefii de CJ aleşi anul trecut se pot lăuda deja că sunt nişte oameni bogaţi, dovadă ultimele lor declaraţii de avere.

Dispărut din prim-planul politicii, fostul preşedinte al CJ Gorj, Nicolae Mischie, întruchipează prototipul baronului local. Bogat, influent, discreţionar cu banii publici. "Aici este bugetul comunei. Dacă vreţi ca acest pix să îl scrie mai mare, votaţi cum trebuie", declara în 2003 fostul preşedinte al CJ Gorj, Nicolae Mischie.

De atunci, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. În continuare, şefii de consilii judeţene au grijă ca, la îm­păr­ţirea bugetului, primarii fraţi întru culoare politică să pri­meas­­că cu prioritate şi ceva mai mulţi bani de la buget decât res­tul. S-au schimbat doar rolurile. Până nu demult la putere, acum a venit rândul PNL să se plângă că primarii liberali sunt săriţi la alocarea de fonduri.

Recent, deputatul PNL de Cluj, Horea Uio­rea­nu, acuza politizarea fondurilor către primării, în condiţiile în care administraţiile locale clujene conduse de liberali au fost mi­nimalizate sau chiar excluse de la împărţirea banilor de la bugetul naţional. "Banii s-au dat pe criterii politice, iar pri­mă­rii­le PNL din judeţ au fost uitate. Orice bani sunt bineveniţi pentru orice primării, dar lucrările contractate de anumite primării nu vor putea fi plătite, pentru că au primit sume derizorii de la bu­get sau au fost chiar excluse de la împărţirea banilor", a afirmat deputatul liberal.

Preşedintele CJ Cluj este Alin Tişe (PD-L), finul premierului Emil Boc. Un om politic destul de bo­gat cât ar putea să creadă că şi ceilalţi sunt la fel. Potrivit ul­ti­mei declaraţii de avere, din iunie 2008, Tişe are în proprie­ta­te trei terenuri în Cluj, o casă de locuit şi şase apartamente, dintre care unul moştenit. Lor li se adaugă un VW Passat din 2002 şi un Porsche Cayenne din 2005. În conturile familiei Tişe se gă­sesc peste 150.000 de lei şi 10.000 de euro, la care se adaugă ac­ţiuni în valoare de 42.339 de lei. Soţia democrat-liberalului a în­ca­sat din cabinetul de avocatură 134.024 de lei, iar din cel de no­tar 852.050 de lei plus venituri din chirii de 8.307 lei. Tişe nu şi-a ac­tua­lizat declaraţia de avere la 15 iunie 2009, aşa cum prevede legea.

Mai la vest, la Timiş, un coleg de partid prosperă şi el. Pre­şe­din­tele CJ, Constantin Ostaficiuc, deţine trei terenuri, unul agricol şi două intravilan achiziţionate în 2008, o casă de vacanţă şi una de locuit, un autoturism Skoda, două bărci, o remorcă şi un ATV, o colecţie de pictură românească în valoare de 13.000 de eu­ro, 115.250 de euro împărţiţi în cinci conturi şi depozite bancare. Ca venituri, Ostaficiuc declară o indemnizaţie de 4.970 de la Comitetul Regiunilor (Bruxelles), salariul de preşedinte al CJ Ti­miş - 52.738 lei şi salariul soţiei de director la o firmă - 13.200 lei.

În apropiere, la Bihor, Consiliul Judeţean e condus de un libe­ral, Radu Ţîrle. Lui îi merge bine. Şi-a achiziţionat în 2008 un teren intravilan, adăugându-se celui cumpărat în 2000. Tot în 2008 şi-a deschis un cont la BRD Oradea în care a depus 8.000 de auro. Mai are un cont de 6.000 de euro la KBC Bruxelles deschis în 2005. Nu are maşină sau alte bunuri, ci doar o casă de locuit. A câştigat ca şef de CJ 28.708 lei, iar soţia sa, consilier în CJ, 841 lei.

MAI BINE ÎN ADMINISTRAŢIE
În fieful fostului liberal, acum pedelist, Gheorghe Ştefan, zis şi Pinalti, lucrurile sunt la început. Şeful CJ Neamţ, Vasile Pru­tea­nu, se poate lăuda de la preluarea mandatului doar cu salariul de preşedinte al CJ, de 28.787, care s-a adăugat celui de deputat - 27.109. Acestor venituri se adaugă pensia soţiei - 13.200 lei, două terenuri achiziţionate în 2005, un apartament şi o casă de locuit cumpărate în 1991 şi 1992 şi două conturi: unul de 904.38 de dolari şi unul de 40.272 lei.




Dacă Vasile Pruteanu a lăsat de­pu­tă­ţia pentru administraţia locală, colegul său de partid Sorin Frunzăverde a dat Bruxelles-ul pe Consiliul Judeţean Caraş Seve­rin. Fostul europarlamentar PD-L declară, la aproape un an de man­dat în fruntea CJ, că deţine o casă de locuit şi un apartament, patru conturi în lei şi valută (5.540 RON, 2.200 USD şi 8.409 euro), un credit de 14.797 euro, scadent în 2025, şi venituri de 23.350 lei din indemnizaţia de europarlamentar, 28.348 lei din salariul de preşedinte al CJ, 10.655 din dividende. Soţia sa a avut venituri de peste 165.000 lei din salariul de profesor universitar, rector, cercetător, colaborator, director şi din dividende.

Şi Gheorghe Flutur a renunţat la Parlamentul României pentru şefia CJ Suceava, dovedindu-se extrem de priceput, mai ales când a pus în practică ideea de a-l întâmpina pe preşedintele Bă­ses­cu cu litere făcute din ţarcuri cu oi. Şi nu este numai priceput, dar şi avut. Declară şapte terenuri, trei intravilane şi patru ex­tra­vi­lane, două case de locuit, două autoturisme Audi donate de cum­naţii din Germania, un credit de 100.000 de euro scadent în 2020, precum şi venituri din salariile de senator - 30.911, de şef al CJ- 33.985 lei şi al soţiei - 44.973 lei.

Unui alt reprezentant al Puterii, la Constanţa, i-a mers şi mai bine. Preşedintele CJ Constanţa, pesedistul Nicuşor Constantinescu, deţine cinci terenuri intravilane în Constanţa, Tulcea, Voluntari şi Piatra-Neamţ, două case de locuit şi una de vacanţă, o treime dintr-o şalupă de agrement, patru autoturisme, printre care un Jaguar si un jeep Land Rover. Acestora li se adaugă un depozit de 987.000 de dolari şi un cont curent cu 5.558 de dolari. Nicuşor Constantinescu mai de­ţine acţiuni la diverse firme în valoare de peste 200.000 de lei şi peste 200.000 de euro, dar şi tablouri, colecţie de timbre, nu­mis­matică, bijuterii, obiecte şi mobilier vechi şi obiecte de artă a căror valoare nu a putut să o aprecieze. Veniturile declarate de şeful CJ sunt: 53.235 de lei indemnizaţia de preşedinte, 6.141 de lei salariile soţiei si 1.008 lei alocaţia de stat.

"BOBOCI" NOI ŞI BOGAŢI
Deşi vechi în ale administraţiei, preşedintele CJ Buzău, ictor Mocanu, este acum reprezentantul PSD. El declară patru terenuri: două agricole, unul forestier şi unul intravilan; două apartamente, diverse bijuterii în valoare de 7.000 de euro, certificate de trezorerie în valoare de 165.000 de lei plus dobânda, o poliţă de asigurare de 17.000 de euro, un depozit bancar în care se află 206.000 de lei şi acţiuni de 53.000 de lei. Creditele de rambursat se ridică la 6.500 de lei si 28.500 de euro. Mocanu mai are şi un audi din 1996. Aceeaşi marcă pe care a preferat-o şi pe vremea când era şeful CJ din partea PD; şi a achiziţionat din bani publici un Audi de lux de 55.000 de euro.

De departe cel mai bogat "boboc" dintre şefii de consilii judeţene este democrat-liberalul Cristache Rădulescu de la Ilfov. El declară trei terenuri şi trei apartamente în Bucureşti, un Porsche Boxter S, 95 de tablouri în valoare de 2,632 milioane de lei, bijuterii estimate la 124.300 de lei, statuete de bronz, icoane şi argintărie de 112.000 de lei, un depozit bancar de 200.000 de euro, acţiuni la nouă firme în valoare de peste 3,3 milioane de lei. Soţia lui a primit prin donaţie de la o rudă de gradul IV, Ana Maria Plaveti, 1,18 milioane acţiuni GECM, care i-au adus dividende de 45.991 de lei.

Cristache Rădulescu mai declară venituri din indem­nizaţia de preşedinte de CJ - 52.458 de lei, realizate de soţia lui - 308.342 de lei din salarii şi remuneraţii de la trei firme şi dividende de 46.078 de lei. Rădulescu are credite de returnat în valoare de 300.000 de euro si 86.503 lei, dar are de luat 603.000 de lei şi 14.000 de euro, bani împrumutaţi unor firme de preşedintele CJ Ilfov.