x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Mape de candidaţi pentru Bruxelles

Mape de candidaţi pentru Bruxelles

de Monica Iordache Apostol    |    Aniela Nine    |    Gabriela Antoniu    |    15 Apr 2009   •   00:00
Mape de candidaţi pentru Bruxelles
Sursa foto: Vincent Kessler/Reuters

Listele cu candidaţii propuşi de principalele partide pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie cuprind politicieni cu notorietate, dar şi controversaţi, unii dintre ei fiind cap de listă.



BEC a validat până în prezent listele Alianţei PSD+PC, PD-L, udmr, PNŢCD şi PRM, precum şi două din cele trei candidaturi independente pentru Parlamentul European: Elena Băsescu şi Pavel Abraham. Faţă de alegerile parlamentare uninominale din noiembrie 2008, la euroalegeri, partidele depun aceeaşi listă cu candidaţi în toată ţara.

Listele fiecărui partid cuprind 43 de candidaţi, iar în fruntea listei sunt plasaţi de obicei candidaţi cu notorietate, al căror rol este de a atrage cât mai multe voturi. Ca urmare, Jurnalul Naţional vă prezintă ocupanţii primelor două locuri de pe listele principalelor partide pentru euroalegeri.

"PREMIANŢII" PSD
Adrian Severin are 55 de ani, a făcut Facultatea de Drept şi şi-a luat doctoratul în drept. A făcut parte din PD, iar acum este membru PSD. A avut mai multe mandate de deputat, a fost ministru pentru Reformă şi Relaţiile cu Parlamentul, dar şi ministru al Afacerilor Externe, iar acum este europarlamentar din partea PSD.

A fost implicat într-un mare scandal în anul 1997, cunoscut şi ca "Lista lui Severin", când era ministru de Externe din partea PD (în coaliţia CDR). Într-un interviu din presa centrală, Severin a afirmat că deţine o listă cu nume de persoane bănuite a avea legături cu servicii secrete din alte ţări.

Pe lista lui Severin se regăseau trei şefi de ziare, printre care Sorin Roşca Stănescu şi Dumitru Tinu, trei lideri de partide politice şi trei reprezentanţi ai societăţii civile. I s-au cerut probe pe care nu le-a adus. În urma acestui scandal, în decembrie 1997, Adrian Severin a fost obligat să demisioneze din Guvernul Ciorbea. Ulterior, generalul Ion Mihai Pacepa a dezvăluit că el este cel care pe 24 aprilie 1997 la Washington îi oferise aceste informaţii lui Adrian Severin, urmărind debarcarea lui Virgil Măgureanu, fost şef de serviciu secret.

După excluderea sa din PD, Severin s-a înscris în PSD. Locul doi pe lista PSD este ocupat de Rovana Plumb, 49 de ani, este de meserie inginer, dar şi-a luat un doctorat în ştiinţe economice. Este preşedinta organizaţiei de femei a PSD. Rovana Plumb a fost deputat în Parlamentul României, secretar de stat - preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului în Guvernul Năstase, iar acum este europarlamentar al PSD.

Ea a fost implicată colateral în scandalul legat de unul dintre dosarele lui Adrian Năstase, cel privind campania electorală a PSD din 2004, în care fostul premier este cercetat pentru corupţie, că ar fi primit nelegal materiale publicitare în valoare de peste 26 de miliarde de lei, primiţi de la două firme. Plumb a fost chemată la DNA în câteva rânduri, în calitate de martor, pentru a da declaraţii în legătură cu acest dosar, ea având calitatea, în acea campanie electorală, de mandatar financiar al lui Năstase, candidatul la prezidenţiale.

Din ancheta procurorilor a reieşit că Plumb nu s-a ocupat de achiziţionarea materialelor electorale. Preşedinta femeilor social-democrate a mai fost acuzată pe vremea când era preşedinte la ANPC de subalternii din teritoriu că îi obligă să strângă bani de la firme sub forma unei taxe de protecţie politică pentru PSD.

LOCOMOTIVELE PD-L
Capii eurolistei PD-L sunt Theodor Stolojan şi Monica Macovei. Stolojan, are 66 de ani, a absolvit ASE şi a fost, pe rând, ministru al Finanţelor, economist la Banca Mondială, prim-ministru, lider al PNL, consilier al preşedintelui Băsescu. A fost nominalizat în decembrie 2008 la funcţia de premier, dar l-a scurt timp şi-a depus mandatul. În prezent este europarlamenar şi prim-vicepreşedinte al PD-L.

Ca premier, Stolojan şi-a legat numele de naţionalizarea valutei întreprinderilor, a societăţilor comerciale. Atât întreprinderile, cât şi societăţile comerciale şi populaţia au fost obligate să-şi schimbe valuta în lei la un curs fixat administrativ. Numele lui Stolojan şi a fiului său, Vlad, au fost vehiculate şi în scandalul Megapower.

În calitate de ministru al Finanţelor a emis o notă prin care propunea Guvernului să aprobe un credit de 2,5 miliarde de lei acordat Megapower, pentru finanţarea unor proiecte de la bugetul statului. De asemenea, Stolojan a fost acuzat că în calitate de premier i-a dat o mână de ajutor lui Gelu Tofan semnând în 1991 o hotărâre de Guvern care i-a permis omului de afaceri să dea o mare lovitură imobiliară: 160 de hectare de teren la discreţie, care i-ar fi adus un profit de 100 de milioane de euro.

În februarie 2007, după ce a părăsit funcţia de consilier al preşedintelui Băsescu, Stolojan a recunoscut într-un interviu acordat cotidianului România liberă că, în urma solicitărilor făcute de reprezentanţii ALRO la Cotroceni, el este autorul propunerii de implicare a producătorului de aluminiu în finanţarea construcţiei Reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.



Pentru promovarea acestei propuneri la nivelul autorităţilor competente şi oferta de a se implica în găsirea mecanismului de finanţare, Vadim Benyatov Don a fost acuzat de tentativă de subminare a economiei naţionale.

Monica Macovei, numărul doi pe lista PD-L, are 50 de ani şi a fost ministru al Justiţiei în perioada decembrie 2004- aprilie 2007. A absolvit Facultatea de Drept, după care a lucrat ca procuror la Giurgiu. La scurt timp după definitivat s-a transferat ca procuror la Procuratura Sectorului 1 din Bucureşti, unde a activat până la începutul anului 1990, când a fost numită în funcţia de şef al Biroului de supraveghere cercetări penale din cadrul Procuraturii Municipiului Bucureşti.

În 1993 a fost promovată în cadrul Parchetului General, la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. În noiembrie 1996, procurorul general Nicolae Cochinescu a comandat un control al activităţii Monicăi Macovei, în urma căruia a fost sanţionată disciplinar.

Cel mai mare scandal legat de numele Monicăi Macovei a fost intrarea în posesie de către părinţii săi a unui apartament dintr-un imobil naţionalizat din Str. Intrarea Ioanid nr. 3, care după un lung proces a revenit chiriaşilor, şi nu foştilor proprietari.

Apartamentul fusese cumpărat de la stat de părinţii săi în anul 1996, dar fostul proprietar cu care soţii Gherghescu făcuseră un schimb de locuinţă i-a dat în judecată cerând restituirea imobilului. Deşi instanţele de fond i-au dat câştig de cauză fostului proprietar, Curtea Supremă de Justiţie a decis ca locuinţa să revină chiriaşilor.

CINE CONDUCE LISTA PNL
Lista liberalilor este deschisă de Norica Nicolai şi Adina Vălean. Prima a ratat intrarea în Parlamentul României în toamna lui 2008, deşi s-a clasat prima în colegiul său, cu peste 12 mii de voturi. Este absolventă a Facultăţii de Drept, iar între 1983 şi 1991 a fost procuror la Procuratura Olteniţa, iar până în 1993, consilier juridic al Agrotransport Călăraşi.

Duce în spate două scandaluri, unul legat de o nepoată a sa care a votat în Senat fără să aibă drept, iar celălalt, legat de nominalizarea ca ministru al Justiţiei. În aprilie 2006, o persoană străină, despre care senatorul liberal Norica Nicolai a declarat că este nepoata sa, s-a aflat în plen şi a votat o lege aflată pe ordinea de zi a Senatului, folosind cartela altui senator liberal, Şerban Strătilă.

Acuzată de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi de instigare la uzurpare de calităţi oficiale, Norica Nicolai a obţinut însă neînceperea urmăririri penale în acest caz, din partea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

De asemenea, Anca Manea Haneş, nepoata Noricăi Nicolai, "aflată în sediul Senatului României, pentru o discuţie particulară cu senatorul Norica Nicolai", nu a votat în locul senatorului Şerban Strătilă, susţin procurorii, ci "a extras din aparatul de vot cartela senatorului Nicolai în timp ce aceasta părăsise pentru scurt timp sala".

În decembrie 2007, Norica Nicolai a fost nominalizată de premierul Tăriceanu drept ministru al Justiţiei, dar după o lună şeful statului i-a trimis o scrisoare în care îi cerea să retragă nominalizarea. Două zile mai târziu a făcut publică "mapa profesională" a Noricăi Nicolai, cerută de la Parchet.

Traian Basescu a susţinut că Nicolai nu îndeplineşte criteriile legale pentru funcţia de ministru al Justiţiei, invocând două nereguli din activitatea ei de procuror. A fost prima şi ultima dată când şeful statului a verificat trecutul profesional al unui ministru desemnat.



A doua pe lista PNL este Adina Vălean, actual europarlamentar. Este matematician şi are studii postuniversitare în Conducerea Securităţii şi Apărării Naţionale şi un master de Studii de integrare europeană şi securitate. A fost profesor de matematică până în 1997, apoi director în Ministerul Tineretului şi Sportului până în 1999.

A fost acuzată de fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu că a prins locul doi pe listă, pentru că are o relaţie sentimentală cu preşedintele PNL, Crin Antonescu.

TÖKES TRAGE PENTRU UDMR
Capul de listă al UDMR este un nemembru al Uniunii, dar membru al CNMT, episcopul Laszlo Tökes, 57 de ani. Preşedinte de onoare al Uniunii până în 2004, Tökes a susţinut mult mai vehement decât Marko Bela ideea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.

Susţinută şi în campania din 2007, autonomia teritorială a maghiarilor a fost "promovată" de Tökes şi în Parlamentul European. Cea mai recentă intervenţie controversată a fost în februarie, când Tökes a criticat la PE "românizarea Transilvaniei".

"Doresc să atrag atenţia Parlamentului că, în România, prin metode subtile, chiar şi acum, continuă omogenizarea, românizarea Transilvaniei prin metoda schimbării artificiale a proporţiilor etnice", spunea Tökes într-o declaraţie politică. UDMR şi-a poziţionat propriul reprezentant, Iuliu Winkler, pe locul 2, considerat însă ca loc eligibil.

De altfel, Winkler este un nume cunoscut la PE, unde activează din 2007, după ce l-a înlocuit pe Gyorgy Frunda. Pentru a merge la PE, Winkler a renunţat la postul de ministru al Comunicaţiilor, unde UDMR îl desemnase pentru a-l înlocui pe Nagy Zsolt, cercetat în scandalul spionaj şi trădare.


PRM: Vadim locul I, iar locul II pentru Gigi Becali, candidatul din celulă
Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor , ocupă locul 1 pe lista acestui partid. Are 60 de ani, a făcut Facultatea de Filozofie, a primit bursa premiului internaţional Herder, a studiat istoria la Viena, este scriitor şi jurnalist. A avut mai multe mandate de senator, a candidat de trei ori la Preşedinţie, iar anul trecut partidul său nu a mai trecut pragul electoral şi nu a mai intrat în Parlament.

Corneliu Vadim Tudor are poate cea mai tumultuoasă activitate politică, având peste o sută de procese fie ca pârât, fie ca reclamant. De-a lungul timpului, Vadim Tudor a fost autorul a numeroase "dezvăluiri", care s-au lăsat cu scandaluri politice şi cu procese.

De asemenea, este renumit pentru atitudinea sa în emisiunile televizate, cel mai recent scandal pe care l-a provocat fiind anul trecut de la TVR 1, când a insultat doi ziarişti, pe moderatorul emisiunii şi pe unul dintre invitaţi. "Arăţi ca o maimuţă", "trăiţi din bani negri", "Hai sictir, de vagabond!" au fost cuvintele pe care le-a adresat Vadim ziariştilor.

Numărul doi pe lista PRM, preşedintele PNG, Gigi Becali, are 51 de ani. S-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii Ecologice "aşa, ca să aibă o diplomă". Nu a terminat-o, pentru că, după ce a dus cu bine primii doi ani, a fost exmatriculat, fiindcă nu prea mai dădea pe la şcoală după ce i-a fost respinsă cererea de a da examene singur în sală.

La rubrica "profesie", pe listele depuse la BEC, în dreptul lui Gigi Becali este scris "tehnician", iar ca ocupaţie, el este trecut ca om de afaceri, fiind cunoscut în principal ca finanţator al echipei de fotbal Steaua. Întrebat anul trecut cum a ajuns dintr-o familie de ciobani unul dintre cei mai bogaţi români, Becali a răspuns că îi datorează totul tatălui său, care a fost crescător de oi şi care a avut un mare simţ pentru afaceri, lăsându-i moştenire 150.000 de dolari pe care i-a investit în comerţ după 1989.

Becali a preluat PNG în 2004 de la un fost primar al Capitalei, an în care a candidat la Preşedinţie, dar a obţinut rezultate slabe. Este cercetat de DNA în dosarul "Valiza", iar recent a fost arestat timp de 29 de zile pentru sechestrare de persoane. De altfel, Becali a acceptat propunerea lui Vadim Tudor de a candida pe lista PRM la euroalegeri din închisoare, fiind prima dată când un politician aflat în arest este propus candidat.
  Dana Piciu

×