Profesorul universitar Ion Stanomir, expert în drept constituţional, a explicat, miercuri seara, pentru ROMPRES, că senatorul Sorin Oprescu, candidat independent la fotoliul de primar general, poate apela la arbitrajul Curţii Constituţionale a României în cazul invalidării candidaturii sale la Primăria Capitalei doar dacă va contesta prevederile legii privind limitele impuse candidaţilor prin prisma numărului de semnături.

'Curtea Constituţională poate interveni doar dacă se pune problema constituţionalităţii prevederilor în conformitate cu care este necesar un număr minim de semnături pentru a candida. În rest, CCR nu are nimic de-a face cu conflictul în care este implicat Sorin Oprescu. Sigura excepţie de neconstituţionalitate pe care o poate ridica Oprescu, după părerea mea, este doar cea legată de numărul de semnături fiindcă limita aceasta îl împiedică să candideze în prezent', a declarat Ion Stanomir.

Biroul Electoral Municipal a anunţat, miercuri, că a invalidat dosarul de înscriere pentru Primăria Generală a candidatului independent Sorin Oprescu, după ce au fost numărate semnăturile de susţinere.

BEM a constatat că existau mici erori, cum ar fi trecerea pe liste a codului numeric personal al susţinătorilor, în loc de înscrierea seriei şi a numărului buletinului de identitate.

Ulterior anunţului BEM, Sorin Oprescu a declarat că, în cursul zilei de joi, va contesta decizia Biroului Electoral Municipal la Tribunalul Bucureşti.

El a afirmat că ar putea apela chiar la arbitrajul Curţii Constituţionale, în cazul în care contestaţia pe care o va depune la Tribunalul Municipiului Bucureşti va fi respinsă.

Potrivit avocatului lui Oprescu, George Iorgovan, contestaţia reclamă lipsa de motivaţie dată de Biroul Electoral Municipal şi prin intermediul ei se solicită BEM reverificarea semnăturilor.

Candidaţii independenţi la fotoliile de primari au nevoie, potrivit articolului 48, alineatul 2 din Legea 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, de o listă de susţinători care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candidează.

'Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti', se arată în lege.

De asemenea, articolul 49 alineatul 1 prevede că lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susţinătorilor.

Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege.

Susţinătorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. Un susţinător poate sprijini câte un singur candidat la funcţia de consilier local, câte unul la funcţia de consilier judeţean şi câte unul la funcţia de primar.

Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria lor răspundere.

Lista de susţinători trebuie însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii, dată în condiţiile art. 45 alin. (4) şi (5) şi se depune la biroul electoral al circumscripţiei pentru care candidează.

Potrivit articolului 50, alineat 1 din Legea alegerilor locale, biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor.

'Candidaturile care îndeplinesc condiţiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale de fond şi de formă se resping de către biroul electoral de circumscripţie', se precizează în Legea 67/2004.

Potrivit articolului 52, alineat 1, acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţeni, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea candidaturii.

'Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de cel mult 48 de ore de la respingere', se prevede la alineatul 2 al aceluiaşi articol.

Contestaţiile trebuie să cuprindă numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatarului, numele şi prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, prezentarea temeiurilor contestaţiei, data şi semnătura contestatarului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte.

Contestaţia şi, dacă este cazul, cererea de recurs se depun la instanţa competentă să le soluţioneze, sub sancţiunea nulităţii.

Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul, în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală. Hotărârea nu se comunică.

Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare. Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă.