Andreea Vass (foto), consiliera lui Stolojan, spune însă mai multe pe blog: "Când vezi că eşti legat de mâini şi de picioare, când vezi că ţi se rezervă un rol strict conjunctural şi decorativ, când vezi că eşti pus practic în imposibilitatea de a aplica un program de guvernare pe care ţi l-ai asumat de ceva vreme (şi de care, între noi fie vorba, partenerul desemnat de dialog nu se sinchi­seş­te deloc), în fine, când realizezi că lucrurile stau mult mai rău decât ţi-ai fi închipuit în momentul în care ai acceptat nominalizarea – şi asta într-un mo­ment de criză acută la nivel mondial –, mi se pare pe undeva firesc să-ţi strângi jucăriile şi să te retragi. (...) Realizez faptul că poziţia mea poate fi percepută ca subiectivă. Aşa şi este, dar mi-am asumat-o. Nu-mi propun nici să-l explic pe dl Stolojan – el e singurul în măsură s-o facă – şi nici să-l sanctific (cum nejustificat sugera dl Hurezeanu). Îmi lipsesc competenţele de hagiograf. Mă văd nevoită totuşi să subliniez as­pectul neglijat, dar fundamental al «afacerii»". Andreea Vass a răs­puns astfel celor care au comentat un articol semnat de ea şi intitulat "Cultura învârtelii pe înţelesul tuturor". "E drept, mai sunt unii care ţin la consec­ven­ţă. Vor să câştige, fireşte, dar nu oricum şi cu ori­cine. Lucrează la programe de guvernare. Vorbesc, pe bu­ne, despre responsabilitate. Ce fraieri! Ei nu înţeleg că treaba e serioasă? Sunt bani buni în joc şi multă putere. Cum să nu te agăţi cu dinţii de scaun? Ce glumă! Strică piaţa. Şi care responsabilitate? «Victoria» contează. Apoi o dăm noi din cuvinte, că de-aia le avem. Ceva e totuşi trist în toate astea (în afară de preşedintele Băsescu, desigur). Şi anume faptul că am ajuns să nu mai avem repere. Într-o ţară în care demisia de onoa­re lipseşte cu desăvârşire, profesionalismul e pentru naivi, iar corectitudinea pentru proşti, comportamentele decente, cu adevărat normale, au ajuns să fie taxate drept nebunie. La ro­mâni, înţeleptul de­vi­ne un simplu nebun", scrie Vass în articolul amintit.