x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Ochiul de jad

Ochiul de jad

de George Arion    |    04 Iul 2010   •   00:00

Pentru a-şi compune romanele, Diane Wei Liang se foloseşte de cutremurătoarea sa experienţă de viaţă. Ca şi în "Fluturele de hârtie", carte pe care am prezentat-o în această rubrică, şi în "Ochiul de jad" sunt amintite episoade drama­tice prin care a trecut.

Scriitoarea s-a născut la Beijing. Copilăria i-a fost marcată de popasul într-un lagăr de muncă, în care au fost închişi părinţii ei, pentru "reeducare". Nici tinereţea nu i-a fost mai fericită. A participat, ca studentă, în anii '80, la Mişcarea studenţească pro­de­mo­cra­ţie şi la revoltele din Piaţa Tiananmen, cu urmările de rigoare. Însă Diane Wei Liang s-a sal­vat - acum locuieşte la Londra, este profesor de management în SUA şi Marea Britanie. Dar evenimentele la care a luat parte o vor urmări întotdeauna.

În "Ochiul de jad" o reîntâlnim pe Mei Wang, un alter-ego al autoarei. Eroina a lucrat o vreme în cadrul Ministerului Securităţii Pu­blice, participând la investigarea crimelor. A renunţat la funcţia bine remunerată şi cu multe avantaje, devenind detectiv particular, având un birou, un secretar, o maşină. Lucrează sub acoperirea de consilier de consultanţă - în ţara ei meseria de detectiv particular nu există oficial. Chiar dacă afacerea nu merge grozav, se bucură de o libertate pe care altfel n-ar cunoaşte-o - îşi face programul care îi convine, îşi alege singură cazurile de care acceptă să se ocupe, frecventează oamenii care o interesează. Îndemnul de a porni pe această cale a fost decisiv din partea unei rude, care, la un moment dat, i s-a confesat cu amărăciune: "Întotdeauna am urmat indicaţiile partidului, mi-am făcut datoria şi am aşteptat toată viaţa ca cineva să-mi răsplătească eforturile. Anul viitor voi împlini 60 de ani şi voi ieşi la pensie. Cu ce m-am ales? Cu speranţe deşarte".

Mei Wang este angajată să descopere o piesă de jad de o mare valoare din perioada dinastiei Han, furată în timpul Revoluţiei culturale. Dar cititorul e cucerit nu numai de investigaţia pasionantă şi tot mai complicată, de vreme ce de la jaf se ajunge la crimă. Pe măsură ce înaintează cu cercetările, tânăra îşi descoperă propriul trecut. Confruntarea cu fantomele lui e teribilă. Aflăm despre familii destrămate sub tăvălugul istoriei, despre trădări între soţi, numai astfel reuşind să-şi apere copiii, despre iubiri interzise şi prietenii rupte din pricina terorii. În special intelectualii au fost vizaţi în timpul Marelui salt înainte, care a răvăşit milioane de destine. Iar spectrul lui Mao continuă să rămână dominator, marcând cu sânge deceniile în care a condus cel mai numeros popor de pe planetă.

De asemenea, impresionantă pentru cel care n-a vizitat China de azi este descrierea eforturilor pe care şi le asumă locuitorii ei pentru a face faţă provocărilor secolului al XXI-lea. Rea-lizări eonomice uimitoare, dar şi o co­rupţie imposibil de stăvilit, un trai îmbelşugat pentru o mână de privilegiaţi, în timp ce marea masă trăieşte încă în mizerie, iar propaganda este la fel de deşănţată ca şi în anii '50. Amestecul de comunism şi capitalism naşte relaţii interumane bizare, cum n-au mai existat nicăieri altundeva, şi al cărui final este greu de prezis.

Din moment ce profesează în SUA şi în Marea Britanie, Diane Wei Liang probabil că este o bună specialistă în domeniul său. Talentul său literar se dovedeşte însă modest. Cărţile ei îşi bazează succesul în Occident în special pe relatarea, în deplină cunoştinţă de cauză, a unor fapte pe care, altfel, le aflăm doar din ziare, de la televizor. Dacă ele ar lipsi, intriga poliţistă ar fi într-o suferinţă vizibilă. Însă autoarea este o deschizătoare de drum pentru literatura thriller&mystery din China. De aceea, pionieratul ei merită toată stima.


"Uneori, camioanele cu provizii nu mai ajungeau săptămâni în şir în lagăr din cauza zăpezilor abundente. Asta îi aducea pe oameni în pragul nebuniei. Erau în stare să facă orice ca să scape de acolo. Orice. Am văzut cum indivizi complet inofensivi se transformau în adevărate fiare. Asta vreau să spun - am învăţat foarte repede cum să judec oamenii, cum să-mi dau seama cine e şi cine nu e loial şi demn de încredere."

×
Subiecte în articol: scena crimei