"În martie 2009 am lansat, împreună cu elevii de la Colegiul Naţional din Buzău, unde sunt profesor de istorie, o campanie de donaţii de carte pentru Basarabia. S-au strâns circa 3.000 de volume: beletristică, cărţi de specialitate, poezie, literatură românească sau autori străini, dar şi culegeri de matematică, fizică sau chimie, manuale de engleză, franceză, etc", spune profesoara Elena Năstăsoiu.
Astfel, cu cele 3.000 de cărţi strânse, profesoara de istorie, împreună cu trei eleve - Sandra Raluca, Marina Ciochină şi Toma Georgiana, şi alături de părintele prof. dr. Mihai Milea, preşedintele Fundaţiei Sf. Sava din Buzău, s-a deplasat în perioada 12 - 15 noiembrie la Soroca, în Republica Moldova, la Liceul Teoretic din Vasilcău. Donaţia de carte s-a făcut într-un moment de mare sărbătoare, când liceul a primit numele poetului Grigore Vieru.
"Am fost profund marcate, atât eu, cât şi cele trei eleve, de prietenia, ospitalitatea, dechiderea şi dragostea necondiţionată a oamenilor de acolo, români până în cele mai ascunse colţuri ale inimii şi minţii lor", a povestit Elena Năstăsoiu, care a adăugat că în decembrie va lansa o nouă campanie de donaţii de rechizite pentru elevii basarabeni.
Au trecut patru luni de când Stelian Caşcaval a fost omorât pe trecerea de pietoni de un şofer grăbit. De atunci, familia sa încearcă să lupte cu un sistem birocratic, croit pe modelul pânzei de paianjen, pentru a i se face dreptate. Timp de patru luni ancheta a stagnat, deoarece nu a fost finalizat raportul de necropsie.
Săptămâna premergătoare comemorării dramaticelor evenimente din 19-20 martie 1990 de la Tîrgu-Mureş s-a transformat într-un prilej pentru diverşi nechemaţi, vorbitori de serviciu pe la diverse televiziuni, să-şi dea cu părerea şi, ceea ce e mai rău, de continuarea unui şir de mizerabile manipulări, interne şi internaţionale, care de două decenii urmăresc culpabilizarea exclusivă a românilor pentru ce s-a întâmplat atunci.
Acum vreo doi ani, am găsit întâmplător pe o terasă din Sibiu un fost deportat în Transnistria, ţigan corturar. M-a dus în comunitatea lui şi a rezultat un reportaj halucinant despre cei duşi cu forţa din ordinul mareşalului Ion Antonescu peste Bug. Mi-au relatat inclusiv despre cazuri de canibalism la care se ajunsese din cauza foametei. Săptămâna trecută am ajuns iarăşi printre ţiganii din satele judeţului Sibiu.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. [...]


Bucuresti














