Bucuresti
IPS Tadeusz Pieronek, episcopul Cracoviei, Polonia, a atras atenţia că o hotărâre similară în cazul Poloniei nu va fi acceptată de către biserica catolică şi nici de către comunitate. De altfel, şi europarlamentarul italian Elisabetta Gardini, membru al Comitetului pentru Mediu, Sănătate şi Siguranţa Alimentaţiei din Parlamentul European, a precizat că, atât politicienii din Italia, cât şi cei care lucrează la Bruxelles vor face demersuri pentru modificarea deciziei CEDO. "Nazismul, fascismul şi comunismul au avut în comun negarea a tot ceea ce înseamnă sentiment religios.
Dialogul înseamnă tocmai recunoaşterea acestui lucru şi revelarea adevărului", a precizat şi europarlamentarul Mario Mauro.
În Italia, sentinţa Curţii Europene a Drepturilor Omului împotriva crucifixurilor din sălile de clasă a suscitat un protest popular. Potrivit unui sondaj promovat de Corriere della Sera, 84% dintre cei chestionaţi s-au declarat în favoarea prezenţei crucifixului în şcoli. Protestul include zeci de pieţe ocupate de manifestaţii în favoarea crucifixului, sute de consilii comunale care emit ordonanţe pentru afişarea crucifixului în săli, cu amenzi pentru cei care încearcă să îl îndepărteze, dar şi nenumărate petiţii împotriva sentinţei Curţii de la Strasbourg.
ICOANELE DIN ROMÂNIA
Cu ocazia întâlnirii de la Veneţia, politicienii din cadrul EPP s-au declarat alături de Biserică în acest demers care ar putea afecta nu numai Italia, dar şi celelalte state membre ale Uniunii Europene, semnatare a declaraţiei pentru apărarea drepturilor omului. În acest sens, mitropolitul Nifon al Târgoviştei, prezent la întâlnire, s-a arătat indignat de decizia CEDO.
În asentimentul Patriarhiei Române, el consideră nedreaptă recenta hotărâre a Curţii, pe care o constituie un atentat la adresa identităţii religios-spirituale a poporului italian şi, implicit, a majorităţii cetăţenilor europeni.
În România, discuţia privind prezenţa icoanelor din şcoli s-a încheiat fără nici un rezultat concret, după ce s-a luat în discuţie, anul trecut, eliminarea acestora din clase sau mutarea lor în spaţii special amenajate pentru orele de religie. În Italia, însă, unde crucifixele au devenit obligatorii în sălile de clasă în 1920, lucrurile au mers puţin mai departe. Soile Tuulikki Lautsi, cu dublă cetăţenie, italiană şi finlandeză, a cerut şcolii de stat la care învăţau cei doi copii ai ei scoaterea crucifixelor de pe pereţii claselor. Şcoala în cauză a refuzat doamnei Lautsi cererea.
Aceasta a dat în judecată şcoala, pierzând procesul intentat. După mai multe recursuri la instanţele superioare, însă, a ajuns până la Curtea Constituţională, care şi-a declinat într-un final competenţa. Singura cale de atac a doamnei Lautsi a fost atunci contestarea deciziei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de la Strasbourg.
Pe 3 noiembrie, CEDO a decis: prin prezenţa crucifixelor în şcolile de stat italiene, a fost încălcată Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar Italia trebuie să plătească doamnei Lautsi despăgubiri în valoare de 5.000 de euro.
Comisarul Lucian Diniţă, şeful Direcţiei Poliţiei Rutiere, vorbeşte într-un interviu acordat Jurnalului Naţional despre problemele din peisajul rutier românesc. El citează o analiză a Băncii Mondiale, potrivit căreia un mort într-un accident rutier înseamnă pentru statul român o pierdere de 130.000 de dolari, iar pentru un rănit grav, 13.000 de dolari. Ţinând cont că anul trecut s-au înregistrat 2.470 de decese pe şoselele României, pierderea statului în astfel de accidente este una uriaşă – peste 300 de milioane de dolari. O sumă care reprezintă vieţi distruse, oameni infirmi sau scoşi din câmpul muncii până la cheltuieli cu ambulanţe, pompieri, SMURD, poliţie, morgă, avocaţi, spitalizare, companii de asigurări. De altfel, "costurile" afaceristei Anamaria Straus în cazul Tatiana Duplei, studenta din Republica Moldova pe care a ucis-o chiar pe trecerea de pietoni, s-au ridicat la 135.000 de euro. Sumă pe care nu a plătit-o ea, daunele fiind suportate de asigurător.
După ce anul trecut Emil Boc a semnat pentru înfiinţarea gazoductului Nabucco, care exclude Rusia de la aprovizionarea cu gaze a UE, Adriean Videanu negociază acum cu ruşii pentru proiectul South Stream. Băsescu spune că România a refuzat să semneze pentru South Stream. Comisia Europeană susţine Nabucco.
"Cred că mămăliga asta românească nu se va sparge niciodată. La ce ne aşteptăm de la un popor care alege un preşedinte care apare la OTV lângă Sexy Brăileanca sau mai ştiu eu cine? Sau care ţopăie cu mărgele la gât lângă mafioţi la bairamuri de ţigani? Acum [...]
