Profesorul doctor Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului de Boli Infecţioase "Matei Balş", le-a explicat părinţilor prezenţi la dezbatere de ce este important să fie de acord cu vaccinarea. Potrivit profesorului, vaccinarea reduce cu 94% incidenţa cancerului de col uterin, boală care reprezintă a doua cauză de mortalitate prin cancer la femei, după cancerul de sân. Cancerul de col uterin este provocat de papilomavirusurile umane (HPV), care pătrund în organism odată cu începerea vieţii sexuale. De aceea este important ca vaccinul să fie administrat înaintea primului contact sexual, a precizat prof. Streinu Cercel.

Studii efectuate în perioada 1998 - 2000 au demonstrat că, după 60 de luni de la primul contact sexual, aproximativ 60% dintre fete erau infectate cu HPV. În opinia specialistului, infecţia cu HPV nu poate fi prevenită decât cu ajutorul vaccinării, iar "părinţii care refuză acest lucru îşi condamnă fetiţele să moară din cauza cancerului de col uterin".

"NICI O TERAPIE NU E LIPSITĂ DE RISCURI"
La rândul său, profesorul doctor Bogdan Marinescu, directorul Spitalului Clinic "Panait Sârbu", a afirmat că vaccinul trebuie să fie administrat la vârsta de 10 ani, când organismul produce cea mai mare cantitate de anticorpi împotriva HPV. Cu cât vaccinul este administrat mai devreme, cu atât scade riscul infectării cu HPV, mai ales în condiţiile în care debutul vieţii sexuale este estimat la 13 - 14 ani în România, a subliniat prof. Marinescu.

Referitor la riscurile vaccinului, specialistul a precizat că "nici o terapie nu este lipsită de riscuri, nici măcar banala aspirină". "Riscurile vaccinării împotriva HPV sunt minore comparativ cu beneficiile", a completat prof. Marinescu.

Prezent la dezabatere, doctorul Florin Băcanu, medic primar oncolog la Spitalul "Sf. Maria", s-a arătat îngrijorat de refuzul părinţilor de a-şi vaccina fetele. "Asist zilnic la morţi inutile, doar pentru că pacientele refuză terapia prescrisă de medici. Cancerul de col uterin este o boală redutabilă, iar virusul care o provoacă este parşiv. HPV se cuibăreşte în celule, acestea se multiplică haotic, iar în decurs de 10-20 de ani se ajunge la cancer de col uterin în ultimul stadiu", a explicat dr. Băcanu. El a adăugat că vaccinarea este cea mai simplă şi mai ieftină modalitate de a preîntâmpina această boală.

În Europa au fost vaccinate împotriva cancerului de col uterin 1,5 milioane de fete din Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Luxemburg, Portugalia, Slovacia, Spania, Elveţia, Marea Britanie – unde a fost introdusă vaccinarea în programul naţional. În SUA au fost vaccinate 16 milioane de persoane. În cazul fetelor vaccinate până în prezent au fost înregistrate doar efecte secundare locale (roşeaţă, mâncărime, umflătură).

Neclarităţi privind vaccinul împotriva cancerului de col uterin

Jurnalul Naţional adresează Ministerului Sănătăţii Publice câteva întrebări care au rămas neclarificate. Vă rugăm ca, în baza Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. De ce Ministerul Sănătăţii (MSP) a hotărât să aloce pentru o campanie de vaccinare, ale cărei riscuri şi utilitate nu sunt pe deplin elucidate pe plan mondial, o sumă uriaşă, de 23 milioane de euro, iar, de exemplu, pentru tratamentul unei afecţiuni care plasează România pe primul loc în UE în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, Sindromul de detresă respiratorie la nou-născuţii prematuri, nu alocă nici măcar a 10-a parte din banii necesari tratării acestei afecţiuni? În România, mortalitatea infantilă este de aproape 12%, cel mai ridicat nivel din UE, adică se înregistrează 2.574 de decese/an – sursa MSP, din care aproxiamtiv 1.500 reprezintă mortalitatea neonatală prin Sindromul de detresă respiratorie. Asta, în condiţiile în care din bugetul infim alocat pentru singurul produs ce poate salva vieţile acestor nou-născuţi: surfactant – adică 150.000 de euro/an – nu se pot trata decât aproximativ 250 – 300 de nou-născuţi prematur, iar nevoia de tratament în România ar fi pentru aproape 6.000 de nou-născuţi cu risc de deces. Cine în actuala guvernare îşi asumă aceste decese care se întâmplă acum şi nu în viitor?
2. Care sunt furnizorii de vaccinuri pentru campania de vaccinare împotriva cancerului de col uterin (producători, importatori)?
3. Care a fost modalitatea de selecţie a acestor furnizori şi criteriile după care s-au selectat vaccinurile?
4. Care au fost criteriile după care s-a stabilit preţul? Cum sunt preţurile la care s-au achiziţionat vaccinurile în ţara noastră, faţă de costurile practicate pentru acestea în celelalte ţări UE ?
5. Care a fost criteriul de stabilire a necesarului de doze şi a bugetului alocat campaniei, în condiţiile în care folosirea acestor vaccinuri nu este obligatorie, şi există riscul de a rămâne nefolosite cantităţi mari din respectivele vaccinuri – însemnând bani cheltuiţi inutil de la buget?
6. Deoarece procedura de selecţie nu apare pe site-ul MSP, putem deduce că a fost vorba de o negociere cu sursă unică? Dacă da, nu ar trebui sesizat cu aceeaşi promptitudine Consiliul Concurenţei în acest caz, pentru a investiga acest aspect?
7. Care a fost bugetul de comunicare alocat acestei campanii de vaccinare, cine a plătit aceşti bani, pe ce criterii, în condiţiile în care toate evidenţele arată faptul că această informare a populaţiei nu s-a desfăşurat la un nivel corespunzător?
8. În condiţiile în care utilitatea acestei vaccinări nu este pe deplin demonstrată la nivel mondial, consideraţi că această campanie de vaccinare împotriva cancerului de col uterin este o monedă de schimb în vederea câştigării "bunăvoinţei" marilor importatori şi distribuitori de medicamente în războiul preţurilor medicamentelor, luptă dusă de aceştia cu MSP? Este aceasta o cale mascată de a le neutraliza opoziţia la politica afişată de MSP în ceea ce priveşte problematica preţurilor medicamentelor?

110.000 de fetiţe de clasa a IV-a din România ar trebui să fie vaccinate împotriva cancerului de col uterin în cadrul campaniei iniţiate de Ministerul Sănătăţii Publice