x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Autostrada Bucureşti – Ploieşti, în conservare

Autostrada Bucureşti – Ploieşti, în conservare

de Elena Stan    |    21 Sep 2010   •   00:00
Autostrada Bucureşti – Ploieşti, în conservare
Sursa foto: Dragoş Stoica/Jurnalul Naţional

Calvarul şoferilor care circulă pe DN 1 nu se va termina curând, deoarece autorităţile mai au nevoie de 1,7 miliarde de lei pentru finalizarea Autostrăzii Bucureşti - Ploieşti, bani ce ar trebui alocaţi de la bugetul de stat. Autorităţile nu ne pot spune când se va putea circula pe Autostrada Bucureşti - Ploieşti, deoarece nu mai găsesc în buget sumele necesare finalizării lucrărilor de execuţie. "Nu mai avem bani de mult pentru investiţii şi nici anul viitor nu vor fi. Suma prevăzută în bugetul pe anul viitor pentru investiţii este mai mică decât necesarul pentru finalizarea Autostrăzii Bucureşti - Ploieşti, respectiv 1,7 miliarde de lei. Nu sunt bani", ne-a explicat Dorina Tiron, directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Astfel, autorităţile ne tot duc cu vorba, modificând termenul de predare a acestui proiect de la un an la altul. Dacă iniţial lucrările începute în 2007 trebuiau să fie finalizate în 2009, acest termen a fost prelungit până în iunie 2010. Acum sunt şanse extrem de mici ca pe Autostrada Bucureşti - Ploieşti să se deschidă circulaţia în decembrie 2011. "În prezent, constructorii au trecut la conservarea lucrărilor realizate la Autostrada Bucureşti - Ploieşti, deoarece vine iarna şi trebuie să facem ceva să reziste până la primăvară, când sperăm să obţinem fondurile necesare finalizării lucrării. La rectificarea bugetară din august, în loc să mai primim bani pentru investiţii, nouă ni s-au luat 300 milioane de lei", ne-a explicat Marin Ionescu, directorul Investiţii din cadrul CNADNR.

Principala problemă a acestui proiect este că trebuie realizat cu finanţare exclusivă de la bugetul de stat. În plus, proiectul nu mai reprezintă o prioritate pentru autorităţi, acum punându-se accent pe proiectele finanţate cu bani europeni.
"Nu ştiu când va fi gata. Autostrada Bucureşti - Ploieşti este una finanţată cu bani exclusiv de la buget, iar acum, cu constrângerile bugetare, eu pun banii acolo unde sunt proiecte şi cu finanţare străină. Anul trecut, prioritatea a fost Autostrada Bucureşti - Ploieşti. Anul acesta, prioritatea numărul unu este acolo unde sunt bani europeni, după asta acolo unde sunt bani de la BEI şi BERD şi apoi mult mai puţin la autostrăzile Bucureşti - Ploieşti şi Transilvania. Eu i-am chemat pe cei de la Autostrada Bucureşti - Ploieşti şi le-am spus să mai aştepte, pentru că nu mai putem aloca bani", explica Radu Berceanu, fostul ministru al Transporturilor, la Realitatea TV.

Deşi au trecut trei ani de la demararea lucrărilor, Autostrada Bucureşti - Ploieşti este departe de a fi gata. Astfel, în perioada 2007-2010 au fost realizate lucrări pe 32% din secţiunea Bucureşti - Moara Vlăsiei, cu o lungime de 19 kilometri, şi 52% din secţiunea Moara Vlăsiei - Ploieşti, cu o lungime de 43 de kilometri, potrivit CNADNR. De data aceasta, întârzierile înregistrate la construcţia autostrăzii nu pot fi imputate constructorilor, deoarece vina este a autorităţilor. CNADNR mai are nevoie de 1,7 miliarde de lei pentru finalizarea Autostrăzii Bucureşti - Ploieşti. Până în prezent, CNADNR a alocat pentru Autostrada Bucureşti - Ploieşti circa 1,5 miliarde de lei, reprezentând fonduri alocate de la bugetul de stat, inclusiv cele prevăzute pentru anul în curs.

Faţă de sumele estimate iniţial, valoarea contractelor a fost majorată de autorităţi, deoarece au fost schimbate regulile în timpul jocului. Astfel, autorităţile au decis să construiască autostrada cu trei benzi faţă de două, cât era prevăzut iniţial, modificând şi unele cerinţe cu privire la materialele folosite de constructori. Astfel, dacă în 2007 autorităţile estimau că pentru realizarea Autostrăzii Bucureşti - Ploieşti vor fi nevoie de circa 421,6 milioane de euro, sumele comunicate recent ne demonstrează că suma a ajuns la circa 761,9 milioane de euro.

"Pentru secţiunea Bucureşti - Moara Vlăsiei s-au încheiat trei acte adiţionale, din care unul fără implicaţii financiare. Cele două acte adiţionale cu implicaţii financiare au dus la creşterea cu 30,86% a valorii iniţiale a contractului. Pentru secţiunea Moara Vlăsiei - Ploieşti s-au încheiat cinci acte adiţionale, din care patru fără implicaţii financiare. Actul adiţional cu implicaţii financiare a dus la creşterea cu 25,77% a valorii iniţiale a contractului", conform răspunsului primit de la CNADNR.

Potrivit companiei, până la sfârşitul acestui an ar trebui finalizată secţiunea Bucureşti - Moara Vlăsiei, iar secţiunea Moara Vlăsiei - Ploieşti să fie gata până la data de 15 decembrie 2011, deşi lucrarea trebuia predată până în iunie 2010.
Tronsonul Moara Vlăsiei - Ploieşti este realizat de consorţiul format din UMB Spedition, Euroconstruct Trading 98, Pa&Co International şi SC COM AXA, firme cunoscute ca fiind patronate de "regii asfaltului", respectiv Dorinel Umbrărescu şi Costel Căşuneanu. Valoarea iniţială a contractului a fost de 238 milioane de euro, însă aceasta a fost majorată în timp.

Tronsonul Bucureşti - Moara Vlăsiei, cu o lungime de 19 kilometri, este realizat de italienii de la JV Pizzarotti - Tirrena Scavi, valoarea proiectului fiind de 183,62 milioane de euro, însă şi această sumă a fost majorată în timp.
Autorităţile susţin că până la finalizarea autostrăzii "mai sunt de executat lucrări de infrastructură şi suprastructură rutieră, lucrări de artă, precum poduri şi pasaje". Reprezentanţii CNADNR au spus că încă se mai lucrează pe Autostrada Bucureşti - Ploieşti, însă nu se ştie până când, deoarece constructorul nu mai poate lucra dacă nu îşi primeşte banii pe care îi are de încasat de la companie.


Gata cu vizitele de lucru pe şantiere
Optimismul de anul trecut al autorităţilor a dispărut brusc anul acesta. Astfel, dacă anul trecut premierul Emil Boc şi fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu se deplasau mai mereu pe şantierul Autostrăzii Bucureşti - Ploieşti pentru a constata "ritmul accelerat" în care se derulau lucrările, anul acesta nu au mai fost deloc. În august 2009, după o vizită pe şantierul autostrăzii, Boc se declara mulţumit de ritmul lucrărilor. "Sperăm ca până la sfârşitul anului să facem 30 de kilometri de autostradă la strat de binder, iar la sfârşitul anului 2010 românii să poată circula pe această autostradă, să nu mai fie nevoiţi să suporte calvarul de pe DN 1. În fiecare lună să se facă ce am promis", declara Emil Boc în august 2009.


Exproprieri rapide
Ministerul Transporturilor inten-ţionează să simplifice cadrul legal pentru realizarea exproprierilor în vederea modernizării infrastructurii. Autorităţile şi-au dat seama că, pe lângă lipsa banilor, întârzierile înregistrate în finalizarea lucrărilor de infrastructură au la bază şi nerealizarea exproprierilor la termen. Autorităţile apelează la această metodă deoarece derularea negocierilor pentru exproprieri poate fi prelungită sau chiar blocată "prin atitudinea proprietarilor acestor terenuri, atât din perspectiva purtării negocierii peste limitele acceptabile de preţ, cât şi din cea a unui eventual refuz de negociere". MTI va putea emite autorizaţia de construcţie în 72 de ore de la solicitare, chiar şi pentru cazurile în care lipseşte un aviz sau orice alt document, dacă se face dovada cererii acestuia. Persoanele nemulţumite de cuantumul despăgubirilor se pot adresa instanţei, dar fără a putea contesta transferul de proprietate. Nerespectarea legii se sancţionează cu amendă de la 3.000 de lei la 20.000 de lei, în sarcina conducătorului unităţii; constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de prefect sau de persoane împuternicite de acesta.

×
Subiecte în articol: special