Badalan, protectorul calaului de la Otopeni

Ionel Zorila, condamnat pentru ma-sacrarea a 50 de militari si ranirea altor 13, in ziua de 23 decembrie 1989, la Aeroportul Otopeni, este expertul MapN care ii organizeaza protocolul sefului Armatei, generalul Eugen Badalan, cel care arata exces de zel in decembrie ’89, la Arad si Timisoara.

Nesimtirea nu mai are limite la varful Statului Major General. Ionel Zorila, condamnat pentru moartea a 50 de militari si ranirea altor 13 in ziua de 23 decembrie 1989 la Aeroportul Otopeni, este expertul care ii organizeaza protocolul sefului Armatei, generalul Eugen Badalan.

Astfel, memoria unor tineri masacrati doar pentru ca isi faceau datoria este terfelita de fostul maior Badalan, care facea exces de zel in zilele Revolutiei la Arad si Timisoara. Desi a fost condamnat de Curtea Suprema de Justitie la patru ani de inchisoare pentru macelul de la Otopeni din 1989, Ionel Zorila nu numai ca n-a fost incarcerat, ci a ajuns chiar in fieful Armatei.

CARIERA. La 10 martie 2003, calaul Zorila a fost angajat, rezervist fiind, pe perioada nedeterminata, pe functia de "expert 1A" la UM 02515. Adica exact locul de munca al sefului Armatei. La vremea respectiva, in fruntea Statului Major General se afla generalul Mihail Popescu, actual senator PSD, iar ministru - Ioan Mircea Pascu, actual deputat PSD. Biroul de presa al MApN a tinut sa ne precizeze ca angajarea s-a facut "cu respectarea prevederilor legale". Sustinerea concertata a capeteniilor MApN pentru Ionel Zorila s-a materializat prin numirea acestuia in functia publica de "consilier clasa I, grad superior" la aceeasi unitate. Asadar, pentru postul de functionar public, Zorila nu a dat concurs, ci a fost numit. Potrivit Biroului de presa al MApN, "structura la care este incadrat domnul Zorila a fost transferata la 15.11.2004 la Directia Administrativa si Servicii a MApN, iar dumnealui indeplineste in continuare atributiile specifice ale functiei pe care a fost incadrat, insa a renuntat la calitatea de functionar public". Ofiteri din Statul Major General ne-au dezvaluit ca raspunsul pe care ni l-a dat Biroul de Presa este unul foarte criptic, iar functia pe care este angajat Ionel Zorila este de sef Birou organizare si desfasurare activitati de reprezentare si protocol la seful Statului Major General. In acest moment, sef al SMG este nimeni altul decat generalul Eugen Badalan. Acesta nu are nici o apasare ca protocolul ii este facut de un condamnat pentru masacru. L-a preluat pe Zorila cu tot cu "cartea sa de vizita", in semn de inalta protectie. Ca un amanunt este de remarcat ca, pentru angajarea in MApN a unui ofiter, se stipuleaza ca doritorul trebuie sa nu fie condamnat penal si nici sa nu fie in curs de urmarire penala. In acelasi timp, pentru personalul civil este pusa drept conditie: "Persoana nu este pusa sub interdictie judecatoreasca, nu este cercetata penal ori condamnata pentru savarsirea unei infractiuni de natura sa o faca incompatibila cu functia vacanta scoasa la concurs".

TERORISTII. In noaptea de 22 decembrie, crainicii Televiziunii Romane Libere au anuntat ca spre Aeroportul Otopeni se indreapta trei autocamioane militare incarcate cu "securisti teroristi" care vor ataca acel punct strategic. In acest context, trebuie sa reamintim ca, incepand cu dupa-amiaza de 22 decembrie 1989, Trupele de Securitate fusesera trecute in subordinea MApN, dezarmate si trimise in unitati. In schimb, Armata, factor de represiune a miscarilor de protest, a "cotit-o" brusc si a trecut de partea revolutionarilor, pe care cu doar cateva ceasuri in urma ii vanase plina de zel prin toata tara. In conditiile extrem de complexe din acea perioada tulbure, paza Aeroportului Otopeni a revenit, bineinteles, Armatei. In acest scop s-au organizat mai multe dispozitive militare amplasate in intreaga zona. Unul dintre acestea a fost cel condus de capitanul Ionel Zorila, dispus la capatul principalei cai de acces spre aeroport. In acelasi timp, intrarea dinspre DN 10 era protejata de alte dispozitive militare dislocate fie pe estacada aeroportului, fie pe cladirile din jur, astfel incat intreaga zona era inchisa intr-un cleste compus din peste 100 de guri de foc. In seara de 22 decembrie, generalul Iosif Rus, comandantul de atunci al Aviatiei Militare, a aflat ca Aeroportul Otopeni urma sa fie atacat de teroristi. De unde stia el acest lucru? Nu s-a mai aflat nici pana in ziua de astazi. Cert este ca in jurul orei 22:00, dupa cum a rezultat in timpul procesului, el a luat legatura, pe telefonul guvernamental, cu generalul Grigorie Ghita, comandantul Trupelor de Securitate. Impreuna cu acesta s-a decis ca in sprijinul dispozitivului de aparare a aeroportului sa fie trimise si doua companii de la UM 0865, Scoala de subofiteri de la Campina. Sosite in apropierea Aeroportului Otopeni, cele trei camioane cu militari de la Campina au fost intampinate de capitanul Constantin Ionescu, ofiterul desemnat sa fie calauza care urma sa-i integreze pe nou-veniti in dispozitivul de paza fara nici un fel de incidente. Din pacate, aceasta operatiune de rutina a degenerat intr-un haos generalizat. Din motive inca neclare, generalii Ghita Grigorie si Dumitru Draghin, precum si capitanul Ionel Zorila nu au stiut sau nu au fost in stare sa le comunice celor amplasati in dispozitivul de aparare ca militarii de la Campina nu sunt teroristi si au venit sa-i ajute.

MASACRUL. Cand cele trei camioane au oprit in apropierea dispozitivului de paza existent, era inca intuneric si, ca un facut, se defectasera si statiile radio. La un moment dat, capitanul Ionel Zorila a tras in aer o rafala de avertisment. Acela a fost semnalul care a coborat iadul pe pamant. In doar cateva minute, 50 de militari au fost ucisi, iar alti 13 au fost raniti. Printre cei morti s-au numarat si "calauza" Constantin Ionescu si colonelul Ion Patras, comandantul unitatii de la Campina. In ploaia de foc a mai nimerit si un autobuz in care se aflau mai multi angajati civili ai aeroportului.

SENTINTA "Condamna pe inculpatul Ghita Grigorie la 6 ani inchisoare si interzicerea timp de un an a drepturilor prevazute in art. 64, lit. a, b si c din Codul Penal, iar pe inculpatul Zorila Ionel la 4 ani inchisoare si interzicerea timp de un an a drepturilor prevazute in art. 64, lit. a, b si c din Codul penal, pe ambii pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa" Curtea Suprema de Justitie Completul de 9 judecatori Sedinta publica de la 19 februarie 2001

PE MANA LUI JOITA

Chiar si asa, cei trei condamnati din "Dosarul Otopeni" au primit inca o mana de ajutor. In vara anului 2002, fostul procuror general, Joita Tanase, a promovat un recurs in anulare in favoarea inculpatilor. Recursul in anulare a fost respins la 27 ianuarie 2003, astfel incat Draghin, Ghita si Zorila au ramas condamnati. Dar nu in aceleasi conditii. Generalii au trecut pentru un timp prin puscarie. Condamnat la patru ani de detentie, Ionel Zorila a intrat sub incidenta Legii 543 de la 1.10.2002, prin care s-a dispus gratierea pedepselor de pana la cinci ani de detentie.

PROCESELE

Tragedia de la Otopeni a intrat in atentia anchetatorilor inca din anul 1990, dar "Dosarul Otopeni" a avut un traseu juridic la fel de incalcit ca majoritatea celorlalte dosare privitoare la mortii si ranitii Revolutiei. Singurii care au intrat in atentia anchetatorilor au fost generalii Dumitru Draghin si Grigorie Ghita si capitanul Ionel Zorila. Generalul Iosif Rus nu a fost deranjat deloc. Ba chiar a ajuns consilier al ministrului Apararii Nationale, pana, hat, in zilele noastre. De fapt, procesul "Otopeni" s-a judecat in doua "reprize". Prima dintre acestea a fost in anul 1994, cand generalul Dumitru Draghin a fost condamnat la opt ani de inchisoare, iar Grigorie Ghita si Ionel Zorila au fost achitati. Ulterior, dosarul a fost restituit catre procurori, pentru completarea anchetei. In aceasta noua etapa s-au facut reconstituiri la fata locului, precum si exhumarea si reautopsierea catorva dintre cadavrele celor ucisi. In 2001, magistratii Curtii Supreme de Justitie i-au condamnat pe cei trei inculpati. Acuzati de comiterea infractiunii de ucidere din culpa, Dumitru Draghin a primit opt ani de inchisoare, Grigorie Ghita - sase ani, iar Ionel Zorila - patru ani.