Bucuresti
Realizarea brandului de ţară are alocat cel mai generos buget, în valoare de peste două milioane de euro, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene. Poate tocmai pentru a evita un nou scandal cu fonduri europene angajaţii Finanţelor au fost atenţi cu respectarea procedurilor şi nu au permis Elenei Udrea să facă licitaţia "pe repede înainte" fără să respecte întocmai prevederile legale. Brandul de ţară ar trebui să fie gata până la începutul anului viitor. Până atunci România este promovată prin sloganul "Land of Choice", realizat de o echipă de angajaţi ai Ministerului Turismului.
NEREGULI ÎN LINIE
Raportul UCVAP a identificat o serie de nereguli şi neclarităţi în derularea procedurii de licitaţie: termene nerespectate, caiete de sarcini cu cerinţe incomplete, cerinţe adresate participanţilor din prima etapă a licitaţiei, şi nu dintr-a doua, aşa cum prevede legea.
Ministerul Turismului nu a publicat un anunţ de intenţie pentru realizarea brandului turistic de ţară, dar a transmis spre publicare spre SEAP anunţul de participare la data de 24 martie. Anunţul nu conţinea toate cerinţele minime de calificare şi selecţie conform menţiunilor din documentaţia de atribuire. O altă neregulă se referă la documentaţia de atribuire care a fost publicată pe SEAP o dată cu anunţul de participare, deşi ar fi trebuit transmisă doar candidaţilor admişi în cea de-a doua etapă a licitaţiei restrânse.
Alte neconcordanţe au rezultat din analiza documentaţiei de atribuire şi a anunţului de participare. Anunţul de participare nu menţionează toate criteriile de selecţie stabilite. Lipsesc cerinţa privind prezentarea certificatului emis de Oficiul Registrului Comerţului şi alte documente edificatoare referitoare la obiectul de activitate al candidatului. În cazul certificatelor de atestare fiscală privind îndeplinirea la zi a obligaţiilor de plată a impozitelor şi taxelor nu este precizată nici data la care trebuie să fie valabile aceste certificate constatatoare.
Alte criterii omise sunt ultimul bilanţ contabil şi declaraţia pe proprie răspundere a candidatului din care să reiasă că nu i-a fost atrasă răspunderea în ultimii trei ani, asigurarea de răspundere profesională, descrierea modului în care candidatul intenţionează să presteze serviciile ce fac obiectul contractului sau solicitarea certificatelor care atestă implementarea standardului ISO 9001. Lipsa acestor informaţii din anunţul de participare încalcă legislaţia care precizează că selecţia se realizează utilizând "numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de participare".
Nici criteriile de selecţie referitoare la capacitatea profesională, pe baza cărora ar fi trebuit să se realizeze preselecţia candidaţilor, nu erau descrise clar şi explicit în cazul modalităţii de calcul a punctajelor sau a algoritmului de calcul.
Alte cerinţe care se bat cap în cap sunt cuprinse în fişa de date a achiziţiei şi în caietul de sarcini. Astfel, în fişa de date se cere ultimul bilanţ contabil, în timp ce în caietul de sarcini se solicită bilanţurile pe 2006, 2007 şi 2008. În fişă se precizează că vor fi selectaţi maximum 15 candidaţi, pe când în caietul de sarcini numărul e de "cei mai buni cinci participanţi la licitaţie". Pentru a clarifica toate aceste aspecte, UCVAP a cerut Ministerului Turismului să trimită o erată SEAP.
Altă neregulă sesizată de UCVAP se referă la solicitarea unei scrisori de garanţie bancară încă din prima etapă a licitaţiei, adică de la momentul candidaturilor. Legislaţia a fost încălcată, deoarece scrisoare de garanţie poate fi solicitată doar celor care trec de preselecţie. UCVAP a întocmit încă o notă prin care a cerut Ministerul Turismului să corecteze documentaţia solicitată.
În urma presiunilor experţilor din Ministerul Finanţelor, la data de 7 aprilie, Ministerul Turismului a publicat un anunţ pentru anulare a procedurii de atribuire, "având în vedere numeroasele neconcordanţe din cuprinsul documentaţiei de atribuire". De altfel, mai multe firme au cerut Ministerului Turismului să clarifice prevederile ambigue din documentaţia de atribuire.
Pentru procurorul Vasile Pavel, de la Parchetul Tribunalului Bacău, arestarea şi trimiterea lui Nicolae Ţigaret în judecată, pentru omor calificat şi tentativă la omor deosebit de grav, au marcat un salt consistent în carieră. A sărit pe scara ierarhică până pe treapta de sus: procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Acum, dosarul instrumentat cu patimă de procurorul Vasile Pavel a devenit un... rebut al justiţiei. Inculpatul lui a fost achitat, succesiv, de trei instanţe de judecată, inclusiv Curtea Supremă. Iar ambiţiosul acuzator îi datorează unui nevinovat fix: un an, o lună, o săptămână şi o zi din viaţă. Adică perioada în care l-a lipsit de libertate. Pentru asta, Nicolae Ţigaret va cere acum, în instanţă, socoteală statului român. Dar pentru faptul că a construit un dosar din probe măsluite, exercitându-şi profesia cu rea credinţă, îi cerem noi socoteală procurorului Vasile Pavel. Exemplul pe care vi-l relatăm este o pildă despre cum nu trebuie făcută o anchetă şi despre ce nu ar trebui să facă niciodată un procuror.
Dumnezeu prin puterea Lui a pus în "raniţa" fiecăruia dintre noi "bastonul" idealului de perfecţiune. Pentru a desăvârşi această poruncă nescrisă, noi trebuie doar să alegem cele bune şi drepte şi să adoptăm principiile de viaţă care să ţină viu în trupul şi sufletul nostru chipul Lui.
În "Marele singuratic", Marin Preda revine la biografia personajului Niculae Moromete, pe care-l conturase deja de la primul volum al "Moromeţilor", înfăţişându-i tinereţea şi iubirea târzie. Este, până la un punct, un roman recuperativ şi sintetic.
Vai de noi cu ale noastre oi! Schimbati oameni buni gaina! Ca asta sigur nu face oua, ce sa mai vorbim de pui! (poate un Cocosel mic pe acolo!)
Niciun procedeu nu este ignorat. Mistificarea, de pildă, îngemănată cu grosolania şi cu încălcarea dreptului la imagine, produc efecte pe care nimeni nu mai are timp să le observe, necum să le sancţioneze. Într-una din serile săptămânii trecute, la Sinteza zilei, Valentin Stan, acel om ciudat cu laptop, care atunci când râde îşi arată fără inhibiţii un dinte nesănătos, a prezentat un filmuleţ luat de pe gsptv, în care trei negrese vorbeau într-o limbă necunoscută.
Stan şi-a permis să subtitreze dialogul celor trei femei, ca şi cum ar fi fost traducerea reală. Replicile sunau aşa: „Fetelor, să ştiţi că mă duc la băi termale în Bucureşti“. „Frumoasă şi deşteaptă este d-na Udrea.“ „A descoperit turismul ecumenic şi ne scapă şi de terorişti.“ „Noroc cu d-na Udrea că rămâneam cu reumatismul în oase.“ Etc. În studio, doar fostul nostru coleg Ilie Şerbănescu a formulat vag suspiciunea că ce scria în subtitrare ar fi fost conţinutul real al discuţiei între cele trei femei. A fost acoperit însă de replicile moderatorului Gâdea şi ale d-lui Stan, „garanţia suntem noi, maestre“, iar maestrul a tăcut mâlc.
Politica e murdară. Ştim. Când presa, însă, ca anexă a politicii, necum ca putere separată în stat, devine murdară, ignorând cu bună ştiinţă standardele meseriei, democraţia însăşi este în pericol. Dar ce curios: cei îngrijoraţi (vorbesc de cei urbani) că Traian Băsescu ar pune în pericol soarta democraţiei în România nu văd şi nu aud nimic.
Cât mai direct şi cât mai dur, fie prin insinuări de alcov, fie prin trimiteri la afacerile soţului, Cocoş. Iar ea, Elena Udrea, era, ca şi cealaltă Elenă, fiica, una dintre marile vulnerabilităţi ale preşedintelui. Mai întâi inventarea: nicio mişcare a Elenei Udrea în afara camerelor. Care camere nu înregistrează declaraţii, comunicări etc. Obiectivul lor se plimbă lubric pe glezne, fese, decolteu. Aşezată la o masă în studio, Elena Udrea este filmată de jos, ca să i se vadă pulpele.
Sau dintr-o parte, să i se vadă mulajul rochiei pe coapse. Sau de sus, să i se vadă adâncitura dintre sâni. Camerele înregistrează întâi de toate costumaţiile fistichii sau sobre, mă rog, atât cât poate fi concepută sobrietatea pe Dâmboviţa. Înregistrează mişcările, sus pe cal/jos de pe cal, piciorul gol vârât prin valurile mării, pletele în vânt la bordul vasului, mersul zig-zagat pe bicicletă, obrazul umflat cu bunătăţile lui Dinescu la moşia acestuia de la Cetate etc. Imaginile colectate în teren sunt editate cu grijă la montaj, în aşa fel încât încărcătura lor tabloidă să fie cât mai ţipătoare. Şi vor fi date de zeci de ori, sute de ori, concomitent cu noua psihoză, multiplicată în nenumarate talk-show-uri, numită grija pentru cheltuirea banului public. Şi, cu asta, trecem la demolare.
Demolarea Elenei Udrea – care, important!, nu trebuia de la bun început să existe cu al ei turism în nicio ecuaţie guvernamentală serioasă – a devenit preocuparea de căpătâi a canalelor Antene & Realitatea, cu ţinta finală demolarea lui Băsescu. O comisie parlamentară lucrează şi ea după modelul Ritzi, dar fără jurnalistul Tolontan, ci cu Ciutacu, iar scopul ei nu este aflarea adevărului, ci, pur şi simplu, înfundarea mai întâi a Elenei Udre
ei ce zici, nu renunti si tu la onan si vii pe calea cea dreapta, frate auras. ni la paie boala
sa fii iubit
marcus
candestete ces e puteau face cu cei banii aruncati de madama asta din Buget pentru spitale, daca facea acelasi lucru din banii UE.
Din pacate cucoanei nu-i pasa de nimic. Ea si base se pot trata in strainatate.
Este revoltator sa ai 2 milioane de euro pentru un BRAND si tu sa sfeteresti licitatia si sa folosesti in acelasi scop banii din Buget. Chiar daca nu ar fi facut nimic altceva, faptul ca avea bani pentru BRAND de la UE si ea a folosit in acest scop bani de la buget ar trebui data afara din guvern si banii sa i se impute.
vaca asta cum a ajuns ministru cand stie ca UE nu accepta dubla finatare. Acum acei bani sunt pierduti pentru ca UE nu va accepta sa finanteze un proiect care a fost finantat si pe un program guvernamental.
Este o I*S*I*O*A*TA!
Ar trebui scuipata in piata publica.