Căldura bagă sărăcia lucie în case

Gerul din ultimele luni va aduce po­pulaţiei un cadou neaşteptat: cea mai ma­re factură din istorie la întreţinere. Ro­mânii care nu au putut să îşi permită lu­xul încălzirii centra­lizate s-au strâns în jurul caloriferelor electrice, reşou­­rilor improvizate sau al sobelor în care au ars chiar şi mobila veche. Cea mai mare factură la în­treţinere va fi plătită însă de-abia în luna martie, avertizează specia­liş­tii.

Facturile pe lunile ianuarie şi februarie vor creşte cu cel puţin 20% faţă de nivelul din noiembrie. Căldura pentru un apartament de două camere cu două persoane la întreţinere va ajunge să coste în medie 425 de lei, în timp ce pro­prietarii apartamentelor cu trei ca­me­re în care locuiesc trei persoane vor plăti 565 de lei. Iar greul de-abia urmează să vi­nă, deoarece consumul din ianuarie va fi facturat şi va ajunge să fie plătit de po­pula­ţi­e în martie. "Facturile vor creşte cu cel pu­ţin 20% în Bucureşti, iar în alte ora­şe cu mai mult, deoarece au crescut con­su­­mu­rile şi preţurile reglementate", a de­clarat Radu Opaina, preşedintele Federa­ţi­ei Asociaţiilor de Proprietari din Ro­mâ­nia.


PREŢURI CALCULATE ARTIFICIAL
Pe de altă parte, RADET Bucureşti susţine că facturile nu le vor depăşi pe cele de anul trecut, deoarece consumul nu este la fel de mare. Explicaţia constă în citirea cu întârziere a repartitoarelor din cauza Sărbătorilor de iarnă. "Mulţi facturează acum consumul pe luna decembrie, care este cu 20% peste cel din noiembrie. Ianuarie faţă de decembrie ar trebui să fie o idee mai mică, deoarece citirea contoarelor s-a făcut după Revelion şi s-au inclus în factura de pe decembrie mai multe zile din ianuarie", ne-a precizat şi Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat.

La un consum constant, teoretic, factu­rile ar trebui să fie similare, dar pentru producerea aceleiaşi cantităţi de energie termică, materiile prime au costat mai mult, iar sistemul de termoficare adună pierderi.


INEFICIENŢĂ ROMĂNEASCĂ
Românii plătesc în medie cu 18% mai mult decât ceilalţi europeni pentru energia termică în sistemele centralizate de încălzire din marile oraşe, din cauza ineficienţei companiilor din sector.

Un studiu al companiei AT Kearney arată că gigacaloria costă în România cât în Germania, dar Produsul Intern Brut pe locuitor (PIB) este de cinci ori mai mic. Potrivit sursei citate, preţul în ţara noastră este în medie 60 de euro. Produsul Intern Brut pe locuitor este de 6.334 de euro în România, în timp ce în Germania se ridică la 30.428 de euro.

"Din calculele noastre, o factură normală în România ar trebui să fie 37% din cuantumul celor actuale. Restul e risipă. Noi consumăm pe metrul pătrat de locuinţă de două ori mai mult decât în capitalele statelor nordice, care au ierni mai grele ca noi", ne-a precizat Mereuţă. Astfel, o gigacalorie ar trebui să fie în jur de 60 de lei. Într-o lună de iarnă se consumă în medie 1-2 gigacalorii.

"Ar trebui luate măsuri de eficientizare elementare, adică repartizare individuală şi reabilitarea termică a blocurilor. Ani de zile a fost doar o mare cârpeală. Ar trebui investit serios. Din 1999 până în 2008, România a acordat ajutoare de încălzire de circa 4,5 miliarde de euro. Cu banii ăştia se izolau termic toate blocurile din România", adaugă Mereuţă.

Conform calculelor sale, dacă s-ar rea­bilita blocurile, efectiv României i-ar a­jun­ge să consume anual numai pro­duc­ţia internă de gaze şi să nu mai importe nimic. În plus, modelul actual prin care se subvenţionează gigacaloria îi discri­minează pe cei care se încălzesc pe gaze, pe cei cu centrale termice de apartament sau pe cei care se încălzesc cu lemne la ţară, deoarece ei nu primesc de la stat subvenţii pentru căldură.
În Bucureşti, preţul gigacaloriei este de 300 de lei, dar populaţiei i se facturează doar 119 lei, restul fiind subvenţii.


GAZUL IEFTIN MERGE LA CEI PUŢINI
În timp ce populaţia primeşte facturi de 400 de lei pe lună la încălzire, gazul ieftin din producţia internă este direcţionat către combinatele chimice de producere a îngrăşă­min­telor. Com­binatele Sofert, Azochim sau Donauchem din cadrul grupului Interagro, dar şi Azomureş şi Amonil primesc din luna iunie numai gaz produs din România, care este de două ori mai ieftin decât cel de import.

Măsura ar fi trebuit să fie una "de criză", cu scopul de a-i ajuta pe pro­­ducători să menţină locurile de muncă, dar a fost prelungită până în octombrie 2010. Guvernul justifică decizia prin ajutarea industriei româneşti. În acest timp, românii primesc facturi imense pentru încălzire.


25% DIN ROMÂNI STAU ÎN FRIG
Unul din patru români nu avea bani  să-şi asigure căldura în locuinţă în 2008, când economia încă "duduia", potrivit statisticii Eurostat. Rata riscului de sărăcie pentru persoanele care aveau  un loc de muncă din Uniunea Europeană a fost în 2008 cea mai ridicată în România, de 17%, în timp ce în UE media era de numai 8%, potrivit Eurostat. Potrivit datelor biroului european de statistică, 23% din români erau afectaţi de lipsuri materiale, faţă de o medie de 17% pe ansamblul Uniunii Europene.

O factură de 400 de lei pe lună la încălzirea unui apartament de 2 camere sau de 565 de lei pentru trei camere reprezintă aproape un salariu minim pe economie sau un sfert din salariul mediu din ţara noastră. Unul din patru lei câştigaţi de un român se duce, în medie, pe căldură. Pensionarii care locuiesc la bloc nu-şi permit să plătească din pensia lor decât întreţinerea, dacă analizăm datele oficiale. Astfel, potrivit Ministerului Muncii, pensia medie din ţara noastră este de 674 de lei. România are 5,51 mi­lioane de pensionari, incluzând aici şi pensiile agricole. Situaţia este şi mai dramatică în cazul celor care şi-au pierdut locurile de muncă şi care primesc un ajutor de şomaj de doar 470 de lei. Numărul total de şomeri înregistraţi în luna ianuarie a ajuns la 781.388 persoane, conform Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM).


ÎNCĂLZIRE PE CURENT FURAT
Pe lângă focul din sobă sau apa caldă din calorifer, românii se mai încălzesc şi cu radiatoare sau calorifere electrice. Temperaturile scăzute din ultimul timp au determinat o creştere semnificativă a consumului de energie electrică, dar şi a furturilor în reţele. În România, furturile de energie reprezintă 5,4% din consum, de 21 de ori mai mult decât media europeană, de 0,25%. Pierderile de electricitate, determinate de sustrageri şi de vechimea reţelelor, ar acoperi necesarul anual al unui oraş cu 500.000 de locuitori. Cele mai multe furturi de electricitate au fost comise în judeţele Giurgiu, Hunedoara, Constanţa şi în Bucureşti.
"Consumul de energie electrică a crescut în ianuarie cu puţin peste 1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut", a declarat Răzvan Purdilă, directorul pieţei de ca­pital din Transelectrica. În noaptea de luni spre marţi, 26 ia­nua­rie, a fost atins maximul ultimilor trei ani, respectiv 9.300 de megawaţi.