Nepotismul, şpaga la examene, la licenţă, la cazare, la accesul la burse, licitaţiile "cu dedicaţie", toate acestea sunt cuvinte la ordinea zilei în activitatea Universităţii de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara. După scandalul ţiganului tranşat de doi studenţi chiar în căminul universităţii, noul an universitar începe cu revolta studenţilor şi a unor profesori universitari, sătui de aceste practici. În joc sunt sute de mii de euro, bani colectaţi de la studenţii români şi străini. Sistemul piramidal este unul extrem de bine organizat, cu personaje-cheie, în centrul căruia stă chiar profesorul universitar doctor Ştefan Iosif Drăgulescu, cel mai longeviv rector al unei univeristăţi de medicină din ţară, director medical al Institutului de Cardiologie din oraş şi deputat PD-L de Timiş.
Studenţii şi profesorii opozanţi se feresc să vorbească deshis despre aceste abuzuri. Totuşi, câţiva au denunţat organelor de cercetare mita, iar unii studenţi străini au scris petiţii atât la ministerele din România, cât şi la ambasadele ţărilor din care provin. Controalele de la Curtea de Conturi, Poliţie şi organele fiscale au rămas însă fără nici un rezultat.
BĂTĂLIA PENTRU FOTOLIUL DE RECTOR
Cu patru mandate în fruntea UMF Timişoara, Ştefan Drăgulescu este cel mai longeviv rector al unei universităţi de medicină din România. Pe motive de vârstă, omul care cumulează funcţia de rector cu cele de director al institutului de cardiologie şi cu fotoliul de deputat, pregăteşte terenul pentru alegerea succesorului potrivit. În joc sunt interese mari, care ţin de promovarea în lumea academică, dar şi sumele cu cinci zerouri, evident în valută, care se strâng din "atenţiile" cerute studenţilor români, dar mai ales celor străini.
În lupta pentru scaunul de rector se pare că vor intra mai mulţi medici, unii pe cont propriu, alţii drept "ţinte false" pentru a masca jocul de culise. Lista neoficială a candidaţilor cuprinde nume precum Mihai Ionac, fostul director al spitalului judeţean, Virgil Păunescu, fostul secretar de stat şi consilier prezidenţial pe probleme medicale, Andrei Motoc, şeful secţiei de anatomie pentru studenţi străini al UMF, Marius Raica, Doru Anastasiu şi Viorel Bucuraş. Aceştia sunt candidaţi perdanţi sau aruncaţi în luptă pentru diversiune.
Surse din cadrul UMF susţin că fotoliul de rector este ţinut cald pentru doctoral Dan Gaiţă, secretarul ştiinţific al senatului universităţii. În lumea medicală se glumeşte pe seama acestei mişcări, fiind de notorietate relaţia de prietenie apropiată, chiar foarte apropiată, dintre Dan Gaiţă şi rectorul Ştefan Drăgulescu. Anual, cei doi fac între 10 şi 14 ieşiri din ţară împreună la diverse conferinţe şi congrese, ultima "escapadă" fiind între 26 şi 31 august la Barcelona. Mărturie pentru călătoriile cuplului medical sunt cazările şi rezervările de bilete de avion, făcute în cu carduri de fidelizare VIP ale companiilor aeriene Austrian Airlines şi Swiss Air/Lufthansa.
SECRETELE LONGEVITĂŢII
Ştefan Drăgulescu are aproape două decenii pe funcţia de rector al UMF Timişoara. Totul a fost posibil prin diverse subterfugii, dar şi prin manipularea studenţilor "cuminţi", care au făcut mitinguri pentru susţinerea sa de câte ori i s-a cerut să nu mai candideze. În anul 2000, Drăgulescu a candidat pentru al treilea mandat, invocând că legea care reglementa funcţionarea universităţilor a apărut de-abia în 1995, după ce el fusese deja ales pentru mandatul 1992-1996.
În anul 2004, el a candidat pentru al patrulea mandat invocând că cel dintre 1996 şi 2000 a fost un mandat incomplet, în această perioadă, Drăgulescu fiind numit ministru al Sănătăţii. Puternic contestat la alegerile din 2004, ales de senatul universităţii, el a fost infirmat pe funcţie de doi miniştri ai Educaţiei, dar a câştigat la Înalta Curte şi a fost confirmat printr-un ordin semnat de ministrul Mihail Hărdău. Toate acestea în ciuda faptului că legea prevede că funcţia de rector poate fi ocupată doar pentru două mandate succesive, Drăgulescu având la activ patru mandate fără întrerupere. Motivul pentru care rectorul-director-deputat îl pregăteşte pe prietenul său Dan Gaiţă este posibila organizare de noi alegeri, la care Drăgulescu nu mai poate candida şi pentru că în cursul mandatului a trecut deja de vârsta de 65 de ani, limită prevăzută de legea învăţământului.
O nouă afacere înfloreşte pe timp de criză: incendierea caselor, mai ales a celor vechi, aflate în zone centrale ale Bucureştiului. Numai anul trecut au fost înregistrate 43 de incendii pe zi. Din acestea, 38% la locuinţe particulare, în special case vechi de patrimoniu! Ca şi în cazul demolărilor, incendierea monumentelor se produce adesea intenţionat. Şi asta pentru că nu mai e nevoie de avize peste avize pentru eliberarea terenului. Prejudiciile aduse patrimoniului cultural sunt ireparabile. Incendiile au distrus în ţară, parţial sau total, în jur de 550 de lăcaşe de cult. Primăriile de sector nu văd fenomenul de flăcări, iar din raportul pompierilor, oamenii străzii aciuaţi prin aceste case par să fie veşnicii vinovaţi. În timp ce indolenţa autorităţilor distruge valorile, case vechi de pe Calea Moşilor, Vasile Lascăr sau Pache Protopopescu au dispărut în incendii cu autori necunoscuţi. A apărut astfel o nouă specie periculoasă – piromanul imobiliar.
De ziua copilului tău "lasă grijile deoparte, ne ocupăm noi de tot!", ne asigură pe site o firmă cunoscută de fast-food. Oare tot ei îi duc pe copii la doctor după ce le-au consumat produsele?
Nu ştiu de ce în România orice lucru - de la ceva banal până la unul de importanţă naţională - nu se poate rezolva până nu treci puţin prin furcile Iadului. Oare unde sunt vremurile de altădată, când clientul nostru era, chipurile, şi stăpânul nostru?
Criticul literar şi eseistul Angelo Mitchievici a prefaţat actuala ediţie a "Nopţii de Sânziene", din colecţia Biblioteca pentru toţi. Ne-a răspuns la câteva întrebări legate de opera lui Mircea Eliade.
+ Misterul ursitei şi al fatalităţii
08 FEB 10 / Biblioteca pentru toţi
+ Dincolo de timp, prin păduri interzise...
09 FEB 10 / Biblioteca pentru toţi


Bucuresti



















Poate ca in Romania , conteaza nota de la absolvire, dar dincolo conteaza ce ai in cap/ce stii sa faci.
Discreditarea universitatii din cauza personalului, din punctul meu de vedere, este abuziva.Sa nu uitam ca universitatea e doar o institutie. Restul, e doar joc politic (Circ pentru saraci!).