Cimitirele SRL nu vor fi sfinţite

Cum o să ne îngropăm morţii dacă va intra în vigoare legea privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, al cărei proiect a trecut recent de Senat? Citind acest text la repezeală şi cu binecunoscuta frică de drobul de sare, gata şi isteria mediatică: Vai, nu ne mai putem boci morţii aşa cum au făcut-o moşii şi strămoşii! Dar de la un proiect de lege - e adevărat, cu unele neclarităţi - şi până la jalea că nu mai putem jeli este mult.

Citind textul acestui proiect de lege nu se poate spune că este limpede şi fără cusur, dar nici că este specificat expres ceva din cele acuzate. Frisoanele pe tema ambiguităţilor din proiectul amintit ar putea fi date de alte lucruri, nu de imposibilitatea de a duce la bun sfârşit un ritual tradiţional creştin de înmormântare.

CUM SĂ FIE CAPELA
S-a spus că nu vom putea să ne mai ţinem morţii în case şi să îi jelim în cele trei zile prevăzute în tradiţia religioasă creştin-ortodoxă şi că va interzis prin lege bocitul fie acasă, fie pe stradă până la cimitir, aşa cum se obişnuieşte în unele zone, mai ales rurale. Iată ce se spune în art. 2 (3): "Înmormântarea poate fi religioasă sau laică.

Înmormântarea religioasă are loc cu respectarea canoanelor şi a obiceiurilor bisericeşti. În cazul înmormântării laice, organizatorii stabilesc modul de desfăşurare a procesiunii funerare". Ceea ce lasă loc de interpretări este ceea ce scrie la articolul 8 (1), c, care spune că proprietarul cimitirului este obligat să asigure "spaţiul tehnic care să asigure temperatura de până la 15°C, premergător ceremoniei funerare".

Cuvântul "premergător" este cel care creează întrebarea: mortul trebuie ţinut în acest spaţiu, numit îndeobşte capelă, imediat după deces sau adus aici cu câteva ore înainte de ceremonia înmormântării, aşa cum se obişnuieşte cel mai adesea? Mai există o confuzie pe care textul o lasă atunci când se vorbeşte despre transportul mortului fie în aceeaşi localitate, fie dintr-o localitate în alta, în care se prevede ca sicriul să fie acoperit cu capac.

Nu se spune dacă este vorba despre un transport în cazul în care o persoană a murit în alt loc decât acolo unde ar trebui înmormântat sau dacă acest transport este chiar procesiunea în sine de la casa mortului şi/sau de la capelă la locul de veci din cimitir.

"ACEST PROIECT DE LEGE TREBUIE MODIFICAT"
Juristul Patriarhiei Române, preotul Ionuţ Corduneanu, care a studiat acest text - de posibilă lege dacă va fi adoptat şi de Camera Deputaţilor - ne-a declarat: "Sunt convins că acest proiect de lege a plecat de la necesitatea mai multor locuri de veci, pentru că într-adevăr există o criză în acest sens. Dar cine face o lege care priveşte cimitirele trebuie să se consulte şi cu reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi ai celorlalte culte din România.

Ceea ce ne deranjează, şi credem că acesta este interesul pentru care s-a trecut la elaborarea acestui proiect, este interesul de a da posibilitatea ca cimitirele să fie deţinute şi de particulari, SRL-uri şi ONG-uri. În acest moment, doar Biserica şi statul sunt proprietari şi administratori de cimitire. Cimitirele particulare de la noi sunt ilegale. Dintr-o statistică realizată înainte de 1990 reiese că în ţara noastră existau în proprietatea Bisericii 13.000 de cimitire şi în cea a statului 600, deci Biserica a deţinut întotdeauna cele mai multe asemenea spaţii, cum este şi firesc.

Statul şi Biserica sunt instituţii cu o continuitate de sute şi sute de ani, omul are o garanţie ştiind că are loc de veci într-unul din cimitirele acestora, dar când există un cimitir SRL ce garanţie poate avea? Este şi o contradicţie în termeni: o societate cu răspundere limitată să aibă în grijă locuri de veci... Aici văd raţiunea pentru care se doreşte această lege propusă de nişte minorităţi. Un cimitir nu este obiectul unei activităţi economice. Oricum nu cred că va trece de cealaltă Cameră.




Ori va fi modificat serios, ceea ce este destul de greu de făcut, ori este respins şi propus un alt proiect. Patriarhia Română va face demersuri pentru a se elabora un text serios în acest sens, vom colabora şi cu celelalte culte, în orice caz, trebuie să fim consultaţi când se propun asemenea legi. Nu ştim punctul de vedere al Guvernului, nu se află la dosar, lipsa consultării cultelor şi a administraţiilor locale face din acest proiect de lege doar o aventură".

TRANSPORTUL MORTULUI VS CORTEGIU FUNERAR
Reprezentantul Patriarhiei mai spune că în rânduiala canonică există prevederea ca locul cimitirului să fie sfinţit mai întâi de preot, la fel şi fiecare loc de veci în parte. Prin urmare, preoţii nesfinţind un cimitir particular - pentru că ei vor refuza să facă aceasta - cum se va folosi în scop religios un asemenea loc? Cine îşi va îngropa morţii într-un cimitir fără binecuvântare?

În ceea ce priveşte obligativitatea de a transporta mortul cu capacul peste sicriu, juristul Patriarhiei, fiind şi preot, are nelămurirea: Cum se va face serviciul religios în bună rânduială cu sicriul închis când slujba prevede că trebuie să fie deschis, că se spun rugăciuni specifice, se cădelniţează peste trupul mortului, iar sicriul se închide abia când se aşază în groapă?

Nelămurirea vine şi din faptul că un paragraf al proiectului acestei legi prevede clar că înmormântarea religioasă are loc cu respectarea canoanelor şi a obiceiurilor bisericeşti. De unde se vede clar că nu a fost consultat nici un cunoscător al rânduielilor bisericeşti, adică preot, în speţă reprezentantul Patriarhiei.

În privinţa obligativităţii ca în capela cimitirului să fie asigurată temperatura de 15°C, despre aceasta se vorbea încă din 2007, dar acolo unde nu există, şi cele mai multe capele nu au aşa ceva, nu s-a luat vreo măsură de sancţionare.

Pentru liniştirea spiritelor, este bine să avem în vedere faptul că legea aceasta, chiar dacă va fi adoptată, se referă la cimitirele care se vor înfiinţa de aici încolo, nu se aplică la ceea ce există deja, ca orice lege care nu se aplică niciodată retroactiv. Prin urmare, mult zgomot pentru mai nimic, în orice caz e liber la bocet, priveghi şi îngropăciune tradiţională.

Cum vor arăta cimitirele
Potrivit noului proiect de lege, de acum încolo, cimitirele care se vor înfiinţa în România trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: "Distanţa minimă admisă între zonele protejate şi gardul care delimitează cimitirul este de 100 m", potrivit art.7. -5), şi "cimitirele se împrejmuiesc cu gard şi cu o perdea de arbori. Între morminte şi gardul cimitirului este lăsată o zonă liberă de 3 m", potrivit art. 7. -(6).

Aceste lucruri nu par a fi greu de îndeplinit şi sunt de bun simţ. În privinţa mutării rămăşiţelor pământeşti se prevede la art. 9. -(2): "Exhumarea cadavrelor se poate face după minimum un an de la data înhumării şi numai în perioada 1 noiembrie-31 martie", ceea ce, spune pr. Ionuţ Corduneanu, era în vigoare şi până acum din raţiuni lesne de înţeles.

"Înmormântarea poate fi religioasă sau laică. Înmormântarea religioasă are loc cu respectarea canoanelor şi a obiceiurilor bisericeşti"
Proiectul legii privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, art.2.-(3).

"Patriarhia Română va face demersuri pentru a se elabora un text serios în acest sens, vom colabora şi cu celelalte culte, în orice caz, trebuie să fim consultaţi când se propun asemenea legi"
Pr. Ionuţ Corduneanu, juristul Patriarhiei Române